|
|
|
|
|
|
|
|
|
Răvașe de laLiz (XXII) |
|
|
Text
postat de
Adrian A. Agheorghesei |
|
|
(XXII)
Prin ocru-nspăimântat și franjuri ude,
Pătrunde iarăși seara în cavou,
Săpând cu tocu lipsă și ecou
În trotuare ieftine și nude.
În coapsele-i unite de-un garou,
Se aciuează larvele zălude;
Am fost în ziuă oameni se aude,
Și noaptea mai orbește un tablou.
Am înzdrăznit atunci a o descrie
Prin flori de beznă, frig, și prin iubit;
Mă uit în tuș: ești tu și-o veșnicie
Stropind pe rând o pânză argintie,
Sub ea un chip ce-mi semăna leit...
În noaptea aia, nu ne-am mai găsit.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|