| 
          
           
            |  |  |  |  |  |  |  |  |   
            |  | Un avion de hârtie, puțin șifonat |  |   
            |  | Text 
                postat de  
                elia david                 |  |   
            |  | Cine vrea să-l caute, știe unde să-l găsească  dar, pentru că nu vrea nimeni, Mic este de negăsit. 
 Așa se face că, în ultima vreme, petrece foarte mult timp pe țărmul lui, în compania stelelor și a singurului asteroid pe care are un prieten adevărat.
 
 Micul prinț i-a zis că o să-l ia într-o zi pe planeta lui  nu a precizat când, fiindcă Timpul nu contează.
 
 De atunci, în fiecare seară, cu inima să-i spargă pieptul, așteaptă un avion de hârtie puțin șifonat.
 Pe care o să-l piloteze, în culmea fericirii, cu gândul la toți aceia care nu vor ști niciodată ce minunată aventură este să crezi.
 
 Să crezi că orice este posibil, dacă rămâi un copil.
 Și dacă ai, cât de cât, grijă să nu te rătăcești printre picioarele oamenilor mari  fiindcă ei nu privesc nici în jos, nici în sus, ci numai înainte, unde nu prea se vede nimic
 
 Acum, Mic se gândește la floarea lui de Nu mă uita.
 Pe care nu este convins că o s-o poată purta prin Univers fără s-o smulgă din pământ.
 Și care, sigur, atunci când o să-l vadă pe punct de plecare, o să bată apropouri despre cât de mult iubește ea Cerul, numai ca să-l țină pe loc.
 
 Căci așa sunt micuțele plante fără spini: găsesc mereu ceva, orice, cu care să te înțepe și să te facă nefericit.
 Chiar și atunci când își dau foarte bine seama că le iubești.
 
 
 
 
 |  |   
            |  |  
                
                Parcurge cronologic textele acestui autor
                
                 |  |   
            |  | Text anterior 
								     				
				                Text urmator |  |   
            |  | Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE 
              AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!
 |  |   
            |  | 
 |  |   
            |  | Comentariile 
              userilor |  |  |  |  |  |   
            |  |  |  |  |  |  |  |  |   
            |  | 
 |  |   
            |  | Multumesc, Adriana si Veronica. 
 Sigur, oamenii mari privesc si inapoi... :)
 |  |  |   
            |  | Postat 
              de catre  
              elia david               la data de  
              2009-07-09 10:13:48 |  |  |   
            |  |  |  |  |  |  |  |  |   
            |  | 
 |  |   
            |  | Frumos, Elia. 
 Candoarea textului m-a cucerit si acuma, in special fiind vorba de Micul Printz...:)))
 
 Dar, iarta-ma, in ceea ce priveste oamenii mari, sa stii ca sunt foarte multi care se uita NUMAI inapoi, nu cred ca nu i-ai intalnit inca! :)))
 
 Vot cu admiratie,
 
 Vero
 |  |  |   
            |  | Postat 
              de catre  
              Veronica Pavel               la data de  
              2009-07-08 18:37:07 |  |  |   
            |  |  |  |  |  |  |  |  |   
            |  | 
 |  |   
            |  | mi-era dor de candoarea povestilor tale, Elia! 
 "să nu te rătăcești printre picioarele oamenilor mari  fiindcă ei nu privesc nici în jos, nici în sus, ci numai înainte, unde nu prea se vede nimic
"
 
 si omul mare ramane pe ganduri, privind inainte...
 *
 
 |  |  |   
            |  | Postat 
              de catre  
              Adriana Lisandru               la data de  
              2009-07-08 18:27:41 |  |  |   
            |  |  
                Parcurge cronologic comentariile acestui autor
                 |  |  |   
            |  | Text anterior 
								     				
				                Text urmator |  |  |  | 
 
                     
            |  |  |  |   
            |  | Texte: 
              23983 |  |   
            |  | Comentarii: 
              120107 |  |   
            |  | Useri: 
              1426 |  |   
            |  |  |  |  |  |