FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Retorica
Text postat de adrian paparuz



dimineața începuse mai devreme decât de obicei
iar tu fară să pot înțelege
te-ai îmbrăcat în lumină
și ți-ai așezat migălos
un zâmbet ciudat
nici măcar nu m-ai sărutat
și nu mi-ai spus să cumpăr pâine
nici să hrănesc papagalul
de-abia puteam să te privesc
dintre așternuturi
poate pentru că eram prea prins
într-un zbor nocturn atât de firesc pentru mine
și desigur rochia ta
sau ce o fi fost
strălucea mai puternic
decât ar fi putut suporta pupilele mele
prizoniere încă ale altui eu

de aceea am adormit imediat
grăbit să mai zbor măcar peste o câmpie
mai târziu mult mai târziu
doar atunci când mâinile tale
nu mi-au mai spus nimic
am înțeles
mi-ai lăsat așa doar ca un suvenir
trupul tău
de dragul amintirilor semănate
pe o câmpie împreună

unde ești

Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  probabil tu te-ai apucat chiar de condeiul lui Comartin si al lui Sociu domnule Vasile...
tine-te bine!
multumesc pentru timpul pe care l-ai pierdut pe la mine!
mie chiar imi place ce scrii!
nu conteaza...
 
Postat de catre adrian paparuz la data de 2009-03-17 09:59:31
         
 
  nu toată lălăiala este poezie fie ea și douămiistă, citește-l pe Comartin sau pe Sociu și vezi dacă-ți mai arde de condei.  
Postat de catre vasile iftime la data de 2009-03-15 22:07:08
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  privitul acesta printre gene ar fi, poate, mai poetic fara acel ,,migalos``...
am zis, doar:)
 
Postat de catre hhhhhhhhhhhhh hhhhhhh la data de 2009-03-15 22:02:50
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE