FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Creionul
Text postat de elia david
A fost odată un creion ce se simțea foarte singur.
Era bine ascuțit, dar, dintre toate creioanele din cutia lui, numai el nu putea să scrie.
Nu reușea să lase nicio urmă pe foaie.
Și copiii îl dădeau de colo, colo, fiindcă nu era bun de nimic.

Odată, creionul nefolosit îl întrebă pe cel cu vârful galben:
- Cum este când desenezi, îți place?
Iar creionul galben îi răspundea fericit:
- Da, îmi place mult. Aș desena toată ziua numai raze de soare...

Apoi creionul nefolosit îl întreba pe cel roșu:
- Dar ție ce îți place să desenezi?
- Mie îmi plac la nebunie inimioarele, petalele de flori și acoperișurile de case.

Creionul albastru se lăuda cu cerul și cu marea pe care le colora ca nimeni altul.
Cel maro ajuta la înălțarea copacilor. Și, fiindcă era foarte bun prieten cu cel verde, îl chema să-l umple de frunze.
Creionului portocaliu îi plăceau doar portocalele coapte, pe care le agăța în toți merii, prunii și cireșii, în vreme ce creionul negru venea din urmă, apăsat, ca un frate mai mare și făcea câte un contur de toată frumusețea acolo unde era nevoie de el.

Numai creionul nefolosit nu-și găsea rostul și suferea când celelalte plecau la plimbare pe hârtia atât de albă…...

Într-o zi, însă, cum stătea cu ochii închiși, numai ca să nu mai vadă că e singur în cutie, se trezi că cineva îl ridică și îl strânge cu grijă între degete.
Era atât de emoționat…
Așa că lăsă mâna aceea de copil să facă ce vrea din el.

Iar ea făcu, pe o foaie neagră, pe care celelalte culori nu se vedeau, mai întâi un fulg, apoi un bulgăre, apoi un om minunat, de zăpadă.





Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Va multumesc, Liviu, Alensis, Adrian, Vasile si Adriana. Cuvintele voastre ma ajuta sa inventez noi povesti. :)  
Postat de catre elia david la data de 2009-02-08 00:23:33
         
 
  si pentru ca nu am nicio indoiala ca il meriti- vot!  
Postat de catre . Fiinta la data de 2009-02-07 18:39:31
         
 
  Cred ca e unul din cele mai bune texte ale tale.
Citit cu drag, ca de obicei.
 
Postat de catre . Fiinta la data de 2009-02-07 15:13:26
         
 
  vot pentru o poveste minunată.  
Postat de catre vasile iftime la data de 2009-02-07 14:10:00
         
 
  elia, ce ar mai fi de spus? ne-ai mai făcut cadou o mică nestemată în care obiectele au suflet, spre deosebire de unii dintre semenii noștri europeici care, din motive ne neînțeles, și l-au pierdut...

sper că nu pentru totdeauna!

nu pot vota, nu pot să-ți înstelez povestioara, însă i-aș ruga pe cei care o pot face să se aplece mai atent asupra textelor tale și să te răsplătească așa cum meriți!

îți sărut mâna!
 
Postat de catre adrian mihai la data de 2009-02-07 13:19:49
         
 
  Frumos,o povestire minunata pentru pitici si parintii lor:)

Vot!
 
Postat de catre Bun Tare la data de 2009-02-07 12:48:51
         
 
 
:)

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-02-07 12:38:57
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE