|
|
|
|
|
|
|
|
|
PSIHOLOGIA MARMOTEI VIRTUALE (doar pentru cei cititi) |
|
|
Text
postat de
Sabina Datcu |
|
|
in cele ce urmeaza vom dezbate psihologia de dincolo de randurile minunatei poezii "sonetul marmotei virtuale" (by rudy valentino).
M-ai fermecat, marmotă virtuală,
Un piercing trandy ți-a mușcat buricul
Și declanșezi în boxeri, ferm, popicul,
Când îmi trimiți un mail cu "Dânsa" goală;
Pe chat îți vad icon-ul cool și nick-ul,
Iar mausu' meu dă click de fâstâceală,
Îndrăgostit on-line de o vestală,
Mă simt ca Valentino în "Șeicul".
Propui un "date".Hotelu' e-n răzoare,
Sunt bou.Accept.Doar n-oi fi vreo căpușă,
Dar cum să-ți zic:"Mi-s chel. Nu trag de fiare!"
Se face "9".Dau un cap în ușă,
Dar, imi deschide nonsalant, stupoare,
Bunică-mea c-o sticlă de Frâncușă!
***
motto:
esti naiva, paraschivo... (din filosofia populara)
se spune despre mircari (n.n. mircarii sunt persoanele ce-si petrec viata pe chat, vezi cele 2 personaje ale istorisirii in versuri) ca exprimandu-ne civilizat nu sunt ca ceilalti. intr-adevar, ei se deosebesc de ceilalti dar nu in sensul vulgar pe care-l gasim in literatura vorbita, ci in sensul pozitiv al cuvantului: este vorba de o difrerenta specifica in plan mental, moral si comportamental.
aceste diferente sunt usor observabile in versurile scrise de maestrul rudy.
platon vorbea in a sa republica de existenta a patru virtuti principale: curajul (andreia), intelepciunea practica (sophrosyme), intelepciunea teoretica (sophia) si spiritul de dreptate (dikaiosyme).
sa le urmarim in poezia analizata:
curajul (andreia)
Tu ai propus un "date", provocatoare,
intelepciunea practica (sophrosyme)
Si declansezi in boxeri, viu, popicul,
Când îmi trimiți un mail cu "aia" goală.
intelepciunea teoretica (sophia)
Îndrăgostit on-line de o vestală,
Mă simt ca Valentino în "Șeicul".
spiritul de dreptate (dikaiosyme)
Dar cum să-ți spun:"sunt chel, nu trag de fiare?"
ar mai fi un aspect de punctat referitor la filosofia acestei poezii: mircarii sunt dereglati sexual. trebuie specificat ca sexualitatea capata pentru mircari alte atribute. sexualitatea via net nu mai este un act sexual ratat (vezi freud), ci echivalentul in plan fizic al unei nevoi spirituale de implinire(vezi parintele teoctist). insasi etapele actului in sine se grefeaza perfect prin esenta lor pe cele trei componente ale ontologiei lui noica: 1) trup; 2) suflet; 3) spirit. se pot observa usor echivalentele 1) intrupare a realului (psihanalitic: fantazare); 2) animare a realului (medical: onanie); 3) transcedere a realului (alchimie: opera la alb)
deci nu se pune problema perversiunii, ci a unui intreg ansamblu de exercitii de curatire fizica si spirituala .
deci, nu radeti de ei ... caci este posibil, ca intr-o zi, sa va priveasca cu ochii lor mari, blanzi, calzi, lipsiti de orice luminite, sa va ia de mana frateste si cu o voce mantuita si eliberata de orice urma de rautate sa va ierte, spunandu-va:
nu-i nimic, frate. te iert, caci nu pot sa te acuz de un comportament si un limbaj violent, atata timp cat il am in constiinta mea atat pe schelling (cu observatia ca in momentele de criza, se reiau intotdeauna originile), cat si pe ilustrul cohen, cu a lui urteil des ursprungs (judecata a originii). te inteleg."
... si tu o sa ramai prostit, dar patruns - gen jean valjean cand a fost iertat de episcopu' ala (se stie ca orice erudit citeaza din hugo!). caci atunci vei realiza sacralitatea celor pe care i-ai descris si - cel mai important! - importanta lor intr-o lume lipsita de repere, intr-un univers imuabil, de lut... |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"Căz doar nu degeaba ești ditamai editoarea!" (Ioan Peia)
Gresiti, pentru ca nu ma cunoasteti. Va asigur ca nu sunt "ditamai"(editoarea), ci una mignona. |
|
|
|
Postat
de catre
Sabina Datcu la data de
2009-02-04 11:28:31 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Așa, Ioane. Fii consecvent. Asta contează, în primul rînd. Abia pe urmă vine cealaltă chestiune: ești sau nu la obiect.
:)) |
|
|
|
Postat
de catre
Liviu S. Bordas la data de
2009-02-04 10:36:35 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Normal că nu am priceput!
Nu aveam ce.
Căz doar nu degeaba ești ditamai editoarea! |
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2009-02-04 10:28:43 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Dom' Peia, recunosc: m-am distrat copios lecturand randuletele scrise de dumneavoastra.
Sa fac o critica pe text spuneti? si una dasteapta pe deasura? Pai da, dar ... altundeva. Si la altceva. Si o fac, va asigur, dar asta nu e tocmai trebsoara domniei voastre.
Cat despre comentariul dvs per ansamblu, imi permit ca, in intelepciunea Mariei Mele, sa afirm ca nu prea ati priceput o iota din ce am vrut sa spun. |
|
|
|
Postat
de catre
Sabina Datcu la data de
2009-02-03 22:07:57 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Sabinuța ralucuța, noi, eștia mai necitiții, avem următoarele nedumeriri, la eseul tău dăștept:
Mai întîi, întebăm: dacă sunt patru virtuți principale în Republica aia a lu nenea Platon, să deducem că există și alte, n, secundare, despre care hermeneutica matale nu a avut amabilitatea spaculativă să ne informeze? Rugăm, cu umilința științei neștiinței socratice, a ne expune și secundarele în cauză, pentru a ne da un semn și nouă de înțelepciunea metafizică a măriei-tale.
Pdap, te atenționăm că în cărticica adusă în prim-planul discuției, subiectul analizat este cu totul altul, chiar dacă, tangențial, se poate admite că au fost atinse și astfel de probleme.
Tema fundamentală, dezbătută în casa lui Chefalos din Pireu, este oikeopragia, în baza căreia se poate întemeia o cetate.
Sintagma este greu traductibilă, dar, în esență, exprimă următorul lucru:
locuitorii cetății să-și facă foarte bine treaba la care se pricep, ducînd-o la gradul de artă (tehne). Oikeopragia era un fel de principiu economic universal. Principiu care trebuie urmărit, după Platon, cu consecvență.
Întrebarea pusă fiind aceea dacă oikeopragia poate fi aplicată și în alte domenii afară de cel economic. Socrate, nu admite această extensie, fiindcă socotea că Totul nu poate fi cunoscut, că, adică, proprietățile globale ale lumii nu pot fi deduse din cele locale. Nădăjduia, totuși, că acest Tot poate fi cumva resimțit prin entuziasm, delir, trăire daimonică. Pentru el, filozofia era iubire, un daimon, o negativitate tulbure. Pentru Platon, în schimb, era un templu armonios, de senină frumusețe și, prin Știință totală, oikeopragia poate fi aplicată și acestui domeniu. În timp ce Socrate nu admite că iraționalul poate fi cunoscut, Platon, vorbind în numele său, susține că da, acest lucru poate fi realizat prin construcție lucidă.
De aici decurg și principiile necesare întemeierii unei cetăți, în speță: Republica.
Carte debutează cu o dispută aprinsă între Socrate, mînuitorul abil al dialecticii negative, și oponenții săi, asupra ideii de dreptate. Aceștia sunt sunt desființați, rînd pe rînd, în afirmațiile lor prin care suțineau ideea unei etici contractuale.
În fine, ar merita menționată,pe scurt, în spiritul aceleași oikeopragia, și convingera lui Platon că poeții ar trebui izgoniți din cetate, poeți care, după părerea lui, sunt exponenți ai iraționalului, ai delirului,- fapt dăunător armoniei sociale, care trebuie să fie un fel de muzică a sferelor.
Argumentația este laborioasă și nu e locul să o detaliem aici.
Ar mai fi de spus că, prin aceste dialoguri, Platon face critica sistemului socratic.
Prin urmare, recomandăm domnișoarei editoare să mai citească o dată, cu atenție, Republica aia și să nu mai dea lecții de lectură necitiților - o emfază găunoasă care, completată arbitrar cu alte cîteva principii culese de pe ici, de pe colo, nu dovedește nicicum faptul că face o critică pe text inteligentă, ci că doar face paradă de cunoștințe insuficient asimilate.
Taraba pricepuților poate impresiona doar pe cei care trec, din cînd în cînd, prin piață spre a cumpăra cîteva kitchuri sunătoare!...
PS: unii spun că "soprhosyne" (cumpătarea) nu s-ar scrie cu "m" la coadă. |
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2009-02-03 20:47:06 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Ar fi culmea sa nu inteleg tocmai eu:))
P.S. Sabina, imi aduci aminte de anii studentiei;)
Vot,
Euridice
|
|
|
|
Postat
de catre
Mirela Lungu la data de
2009-02-02 20:18:07 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Stef, adevarul e ca nici eu nu credeam ca oamenii astia destepti enuntati mai sus au avut asa o viziune.... hmmmm... nostradamica si au putut comenta, acu' nu stiu cati ani, poemele de pe Europeea. |
|
|
|
Postat
de catre
Sabina Datcu la data de
2009-02-02 19:47:25 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Gheorghe, poate ca nu curajul ne lipseste, ci doxa. Zic si eu. De altfel, cred ca nici Rudy nu banuia ca e asa destept.
sigur, vot |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2009-02-02 12:13:43 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Văzînd că nimeni nu are curajul unui comentariu(doar anonimul vot temerar)îndrăznesc o impresie:
Text elevat, subtil, umor fin, bine augmentat cu citate și argumentat inteligent...oare Quasimodo avea virtuți de mircar? |
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2009-02-02 07:46:16 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
V |
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2009-02-02 07:42:20 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23930 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|