FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Nichita Stănescu - încă 25 de ani împreună
Text postat de Ioan Jorz
Am participat astăzi la un festival, la Caransebeș, "Clopotul lui Nichita" - dedicat, firește, marelui poet Nichita Stănescu. De la Eugen Simion, Mircea Dinescu, Adam Puslojic, Radomir Andric, Srba Ignatovici - președintele US din Serbia, la Eusebiu Ștefănescu - actor și Maria Gheorghiu - cant-autoare, densitatea de poeți și scriitori pe metrul pătrat a fost maximă, în sala "1 Decembrie 1918" a primăriei municipiului. S-au spus multe din și despre Poet, în mare parte lucruri și versuri arhicunoscute. Nu am să relatez cele întâmplate, pe parcursul a, aproape, patru ore. Am să remarc, doar, că pe mulți dintre participanți i-am cunoscut acum 14-15 ani, la Caransebeș, tot la un festival Nichita Stănescu, astăzi părându-mi îmbătrâniți, prematur - unii dintre ei, în timp ce Poetul, la 50 de ani, ținându-și mâna pe piept, în dreptul inimii, cu acel cioc - firav întocmit de perii bărbiei, salutând cu semnul victoriei generațiile, a rămas tânăr și măreț, veșnicindu-se din timpul vieții. O lacrimă, de bucurie că el există, trăiește printre noi și sună, ca un clopot de carne. Ave!
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Da, Toru, așa este. Nu trebuie nici umanizat, nici dez-umanizat. Are opera sa, antumă, care să depună mărturie despre trecerea lui prin Poezie. Salutări!  
Postat de catre Ioan Jorz la data de 2008-12-15 17:09:19
         
 
  Ioan Jorz-san,

intr-un decembrie de piatra petrecut-am inghetati un corp epuizat, ars si stins, întru liniste. deasupra prapastiei au cuvantat unii si altii din supravietuitori. apoi am ramas la marginea cimitirului Belu.

un om care s-a daruit fara masura nu poate fi masurat. comentariile nu-si au rostul.

aligato gozaimas

 
Postat de catre craciun fericit la data de 2008-12-14 22:17:39
         
 
  Gina, chiar a fost o victimă. În ultimii ani nu a mai avut momentele de intimitate, necesare scrieirii. Trăgea toată lumea de el, ca de elastic. Poate și impresia asta, a mea, a fost generată de faptul că reauzeam, reauzeam, lucruri știute despre Nichita Stănescu. Cu amiciție,  
Postat de catre Ioan Jorz la data de 2008-12-14 19:36:55
         
 
  'Unii l-au ajutat, alții l-au parazitat. Alții l-au plimbat prin cârciumi ca pe o haină de blană scumpă, spre a se lăuda cu cine umblă ei.' -

(fragment din com. Ioan Jorz)

de ce nu-mi place fragmentul adus mai sus: fiindca naste confuzia de 'victima'. textul postat isi pastreaza valoarea de 'anunt' dedicat Poetului Nichita... omul Nichita, era un soldat - asa cum doar el stia sa 'marsaluiasca'.

sunt convinsa ca la Caransebes, participantii s-au preaimplinit cu poezia lui Nichita.

regards,

goia



 
Postat de catre nula nada la data de 2008-12-14 19:26:33
         
 
  Amici și amici, Radu. Unii l-au ajutat, alții l-au parazitat. Alții l-au plimbat prin cârciumi ca pe o haină de blană scumpă, spre a se lăuda cu cine umblă ei. Au mai apărut câteva zeci de mii, după moartea sa, pentru că tentația era mare, din gloria sa se mai puteau rupe bucățele. Trist, dar asta e literatura. Salutări amicale,
Ioan Jorz
 
Postat de catre Ioan Jorz la data de 2008-12-14 19:17:21
         
 
  si ele mor mai repede...  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2008-12-14 17:52:21
         
 
  poate ca geniile nu pot avea prieteni, ci doar amici de circumstanta, un fel de ciuperci crescand la umbra marilor copaci

zic si eu
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2008-12-14 17:51:54
         
 
  Mulțumesc, pentru observație și pentru vot! Am corectat.
Cu amiciție,
Ioan Jorz
 
Postat de catre Ioan Jorz la data de 2008-12-14 17:15:47
         
 
  Ioane, ai un typo: "Cransebeș":)
In rest ce sa zic: Sa (ne) traiasca Nichita;)!


Votez "Poetul",
Euridice
 
Postat de catre Mirela Lungu la data de 2008-12-14 16:44:14
         
 
  Petre, ideea era că Nichita Stanescu(nu i-am spus niciodată Nichita) a rămas tânăr, ceilalți îmbătrânind, destrămându-se ca o ceață, ușor, ușor... Acesta a fost sentimentul meu, acolo. Adică, ia te uită ce mici, mici, mici, au devenit și ăștia, vorbind despre Poet!  
Postat de catre Ioan Jorz la data de 2008-12-14 15:45:58
         
 
  Așa este, meștere Recheșan. A fost doar o impresie. Atât de mulți prieteni a avut Nichita Stănescu, încât mi-e teamă că n-a avut, cu-adevărat, niciunul. Cu amiciție,
Ioan Jorz
 
Postat de catre Ioan Jorz la data de 2008-12-14 09:44:45
         
 
  Nichita plănuit-a pentru toți acei care suntem  
Postat de catre Petre Mocanu la data de 2008-12-14 02:49:59
         
 
  sărbătoare e poezia, numele e Nichita...  
Postat de catre Petre Mocanu la data de 2008-12-14 02:39:29
         
 
  Firește maistore Jorz, nu grăiat-a Nichita:"Tot mai mult sunt convins de un fapt: nu există poeți ci doar Poezie!"  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2008-12-14 00:39:25
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE