FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
UNEORI
Text postat de Veronica Pavel

Uneori
E atâta urlet în tăcerile mele
Încât nu-i liniște
Să mai aplece
Clopotele.

Uneori
E atâta povară în drumurile mele
Încât nu-i gleznă
Să mai traverseze
Plumbul.

Uneori
E atâta prăpastie în cărările mele
Încât nu-i statuie
Să mai atingă
Nemurirea.

Uneori
E atâta rană în rupturile mele
Încât nu-i fibră
Să mai cuprindă
Uitarea.

9 dec. 2008.


Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Radun,

M-a bucurat prezentza ta pe pagina mea si comentariul tau. Si eu te citesc si, chiar daca nu comentez, apreciez sensibilitatea ta si progresele din ultima vreme in modul de exprimare.

Multzumiri si sa ne citim cu placere!

VPL.
 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2008-12-11 16:33:16
         
 
  exploziva poezia ta, o expunere directa prin simplitatea cuvintelor, dar, nu atat de simple ca valoare stilistica.
intr-adevar, ultima strofa e desavarsita.

Cu placerea lecturii,
Radun.
 
Postat de catre iuri iulian Lorincz la data de 2008-12-11 15:25:44
         
 
  tu da(o stare de confuzie provocată de durerea trecută și alegerea viitoare; plutește-n derivă și cere ajutor, mai vrea o părere...),am specificat, dar eu preiau cuvântul, era vb de mine :))
cauza care-a dus la creație, da, stările, efectul asupra mea, tot ele.
dacă observi, fac o pauză și continui cu pdv al cititorului.

mulțumesc;)
C.
 
Postat de catre Cristi Iordache la data de 2008-12-11 15:25:29
         
 
  Cristi draga,

M-am bucurat sa te gasesc pe pagina mea, hai ca o sa-ti spun ceva nostim: credeam ca tu erai unul din cei doi aprinzatori misteriosi...:)))

Sigur ca acest poem e un strigat, Tu zici "cuvintele-ți s-au transformat în stări", eu zic invers, starile am incercat sa le pun in cuvinte....

Cat despre varianta pe care am postat-o (nu sunt sigura daca ai facut referire la ea cand vorbeai de nehotarare), nu starile s-au schimbat, ci cuvintele. Ca si cand un pictor, de exemplu, are de pictat un tablou cu frunze de toamna. Exista o infinitate de combinatii de culori in frunze, iar el o incearca pe cea mai adecvata nu numai starii lui sufletesti, dar si privirii! Asa e si cu poezia, cuvintele trebuie nu numai sa fie potrivite, dar sa si sune bine.....

Oricum, ai dreptate in ceea ce priveste nerenuntzarea la un optimism funciar cu care natura m-a inzestrat.

Multzam mult pentru vot, iar imisterul luminilor ramane inca mister :)))

Cu pretuire,

Vero

 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2008-12-11 13:59:50
         
 
  Vero,
analizat la rece, textul îmi pare un strigăt al autorului, care dpdv cognitiv, se află într-o stare de confuzie provocată de durerea trecută și alegerea viitoare; plutește-n derivă și cere ajutor, mai vrea o părere...
ar dori chiar s-audă că se-nșeală, însă o voce din subconștient îi relevă adevărul...de-aici amărăciunea
nu este un simplu strigăt al suferinței; este și unul al speranței...inima așteaptă să i se spună "gata, te-ai trezit, a fost doar un vis urât".

uneori clopotele, uneori plumbul, uneori nemurirea, uneori uitarea: tristețe, oboseală, nesiguranță, speranță.

asta am văzut, dar cum nu sunt tocmai un psihanalist, nu știu cât e de justă interpretarea mea.

cuvintele-ți s-au transformat în stări, iar eu nici nu știu când m-am pierdut printre ele.

acesta-i rolul artistului, drept pentru care...
vot.

Curând,
Cristi
 
Postat de catre Cristi Iordache la data de 2008-12-11 07:10:43
         
 
  Varianta

Uneori
E atâta urlet în tăcerile mele
Încât nu-i liniște
Să mai patrundă
Clopotele.

Uneori
E atâta povară în drumurile mele
Încât nu-i gleznă
Să mai învingă
Plumbul.

Uneori
E atâta prăpastie în cărările mele
Încât nu-i stânca
Să mai strabată
Nemurirea.

Uneori
E atâta rană în rupturile mele
Încât nu-i fibră
Să mai cuprindă
Uitarea.
 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2008-12-10 22:58:20
         
 
  Sorry, Iulia,
Te-am chemat ca la scoala, pe numele de familie....
 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2008-12-10 21:44:33
         
 
  Asa-i Ralia, exact asta e si sensul acuma: e atat de greu, ca nu-i glezna sa treaca PESTE, adica sa DEPASEASCA greul. Promit totusi sa ma gandesc, iti marturisesc sincer ca am stat mult sa "caut " acest cuvent, am nevoie de un cuvant care sa sugereze "saritura peste obstacol".

Al doilea cuvant, "statuie", a deranjat-o si pe Gina, probabil ca sonoritate ("nu-i statuie", prea multi "ui", asa e!).

Merci,
Mon amie!

V.



 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2008-12-10 21:36:35
         
 
  Veronique, ah, intai trecem "prin" suferintza...si apoi...trecem "peste"...e continuitate, aceeasi miscare - in doi timpi ...  
Postat de catre iulia ralia la data de 2008-12-10 21:13:23
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  nu am citit anterioarele comuri. si ma bucur (sic) sa aflu ca mai exista o parere 'hi5' cu a mea... amintit comul iuliei-ra.

g.

 
Postat de catre nula nada la data de 2008-12-10 20:53:42
         
 
  Hi Gina,

Ma mai gandesc cu statuia, si Iulia mi-a sugerat.

E intotdeauna placut sa te am pe pagina, iar acest "uneori" ne sustine, asa cum spui tu, si ca o trecere, dar si ca un balansoar.

Multzam de trecere si semn,

V.
 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2008-12-10 20:41:46
         
 
  poemul acesta mi-a placut. folosirea lui uneori - imi este draga - forma aceea prin care sedem, dupa ce am trecut, ori ne-am zbatut sa trecem/ cu risc.

aici:

Încât nu-i statuie
Să mai atingă
Nemurirea.


cuvantul 'statuie' - mi-a neplacut. l-am gasit rigid... rigiditatea aia 'superficiala'... daca cineva simte altfel, sa/mi spuna.

astfel de scrieri, le identific trecerilor dinspre 'o traire spre alta' - tranzitia in care suntem si vames si trecator - (sinele, undeva cocotat, si asteptand)... gand bun Veronica,

regards,

goia



 
Postat de catre nula nada la data de 2008-12-10 20:17:20
         
 
  Multzam Iulia pentru trecere si sugestii.
Da, muzical suna bine ce propui. Dar mai trebuie sa ma gandesc, pentru ca:
Strofa 2:
"traversez" era cu gandul de a "trece peste", ori "strabate" are sensul de a "trece prin".
Strofa 3:
"statuie", e facuta de om, e inaltzarea legata de creatzie, e tendintza artei si a omului de a atinge nemurirea. "Stanca" e natura insasi, ea e de la inceput nemuritoare...

Zile bune,

VPL.
 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2008-12-10 20:05:49
         
 
  Veronica, impresionant :
'Încât nu-i liniște
Să mai aplece
Clopotele'

citeste strofa 2 cu
'sa mai strabata'
si strofa 3 cu
'incat nu-i stanca'
le simt mai muzicale astfel....dar poate sa nu fie mai bine din alte pdv prozodice, stiu eu.....

cu pretuire,drag,
i.
 
Postat de catre iulia ralia la data de 2008-12-10 19:44:03
         
 
  Multzumiri "anonimilor" pentru luminitze.

Cu stima,

VPL
 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2008-12-10 15:44:41
         
 
  Tea,

Am schimbat un cuvant in prima strofa. In loc de "sa mai imite / clopotele" acuma este "sa mai aplece / clopotele".

Draga mea,

Asa e, ai simtit exact, am lasat o furtuna sa iasa. Ce bine ma intuiesti tu!

Nu sunt constienta de puterea ultimei strofe, dar imi pare bine ca ti-a placut!

Multzam, mi-e bine ca existi!

Vero
 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2008-12-10 01:29:05
         
 
  Venirea ta, pe site, Loredana, e un prilej de bucurie. Iar prezentza ta pe pagina mea, astazi, o adevarata onoare!!

Frumos mi-ai scris, strofa ta e mangaiere!

Multzam mult,

Vero
 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2008-12-10 01:23:25
         
 
  E bine ca lasi furtuna sa iasa afara, Vero. La stramtoare e nociva!

ultima strofa e memorabila!

drag,

Calvar
 
Postat de catre Tea Nicolescu la data de 2008-12-10 01:13:25
         
 
  nu sunt acasă, Doamne
sunt plecat
în drumuri de tăceri întretăiate
și oamenii cu ușile crăpate
îmi șușotesc încet ... ,,te-a căutat''...

uneori e atâta neprețuită comoară de suflet în noi, Veronica!

am lăsat stea și vot și gând frumos
 
Postat de catre hhhhhhhhhhhhh hhhhhhh la data de 2008-12-09 23:54:09
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23878
Comentarii: 120196
Useri: 1418
 
 
  ADMINISTRARE