|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Daniela Luca |
|
|
aproape adormisem tu despãrþeai
apele de mâinile mele
îmi treceai discret prin inimã
deveneai peste noapte
a doua mea umbrã
sã nu mã opreºti mã rugai
printre lucrurile banale
ºi femeile neasemuit de frumoase
din nord
acolo unde crãiþele nu mai rãsar
iar eu nu voi ajunge vreodatã
ce iluzie fragilã
aº naºte un prunc în visul ãsta
ca dumnezeul cel alb
fãrã ombilic
tu ai rupe umbrã de umbrã
în numele sfinþilor
eu aº închide doar uºa casei
din care ai plecat
ºi aº boteza fiu cu fiu
dupã numele bãrbatului
îmi este atât de frig
dorm pânã la ora fãrã întoarcere
ca într-o nesfârºitã zãpadã
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|