FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Paradox românesc
Text postat de Valeriu Cercel
Nu știu cum este românul
Dar mai mulți, la o rachie,
Când de proști fac bășcălie
Printre ei nu e nici unul,

Se ascund la parlament,
Prin senat, la pușcărie,
Alții-și cat-o meserie,
(Fotbaliștii, evident)

Nu mai zic, fără ocol,
De vr’un popă mai cu minte,
Sau de domnu’ președinte
Ce ia zilnic Prostinol ;

Nu-i un fraier, pămpălău
Nici măcar doar de prăsilă,
Parcă toți care au bilă
Sunt aleși de un trăscău,

Prin taverne și bodegi
Zeama prunelor divine
Urcă-n fum de carpatine
Filozofi, miniștri, regi ;

Parlamentu-i de nimic,
Din motiv că-s răsuflate,
Legi, decrete-s amendate
Înc-o dat’ prin alambic,

Centu-naintaș e-afon,
Antrenoru-i vai de el,
După înc-un păhărel
E luat și cu sifon,

Soacrele, te iau fiori (!)
Chioare, mute, cumsecade,
Cam la patruzeci de grade
Fierte sunt de două ori,

Și apoi, ce mai ocară
Pe vădanele pioase (!)
Toate, frate,-s păcătoase
Și numai cu…pierde vară…

Ce religie, ce măr (?!)
Zvonuri, vorbe, cad fiindcă
Sar din turț și din palincă
Sâmburii de adevăr,

Astfel, pentru prima oară,
Că beam singurel mereu,
M-am mai luminat și eu
La o cârciumă, aseară,

Că așa este românul,
Doar mai mulți, la o rachie,
Când de proști fac bășcălie
Printre ei nu e nici unul !

Valeriu Cercel
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE