FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Cântec de-ntomnare
Text postat de Ioan Jorz

Sunetele moarte-ncremenesc pe buze,
Închegate-n bocet, sună-a gol și trist,
Suntem doi, dar singuri, înveliți în frunze,
Ca-ntr-o catedrală, fecioară și crist.

Prin amurgul vânăt ne pândește gerul,
Focul toamnei, sacru, s-a aprins pe țărm,
Ruguri de frunzare înstelează cerul
Și-n vioara spartă cântecele gem!

Cu plutiri în vis, ca într-o romanță,
Își pornește danțul toamna cea nebună -
Pași desperecheați, fără de speranță,
Printr-un suflet gol, căptușit cu brumă...

Tu, îți sfâșii pieptul, pasăre-fecioară -
Hrană pentru mine, cel care mă nasc;
Eu îmi spintec vena, pân' la subsuoară,
Să țâșnească mustul, sângeriu, sub teasc.

În amurgul vânăt se-nstelează cerul,
Ruguri de frunzare ard mocnit, dar ard,
Și îngălbenirea prorocește gerul,
Cearcănele morții ni se văd sub fard...

Sunet - gol de sunet - s-a sleit pe buze,
Închegat în bocet, ca la țintirim,
Mult mai trist ca plânsul vântului în frunze,
Rătăcim prin toamnă... și nu mai ieșim!
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Dragii mei, ce trebuie să mai fac, pentru a primi un nivel de acces care să-mi permită postarea comentariilor, direct? Să-mi dau cuvântul de onoare că nu voi abuza de el? Am sentimentul că nu particip la "traficul literar" de pe "Europeea", că sunt pieton. Rogu-vă!  
Postat de catre Ioan Jorz la data de 2008-10-18 19:12:18
         
 
  Doamna Elena, mulțumesc pentru vizită! Ce mai contează originea etnică, deși sunt convins că dl. Recheșan e de-al nostru, timișorean. Logoreea nu mă deranjează. Cu prețuire,

Domnule Ioan Peia, sunteți un simpatic, chiar de-mi luați la refec singurul cititor care a dat dovadă de obiectivitate în aprecierile sale critice.

Dl. Gheorghe Recheșan, la "Gura Satului" - Radio Timișoara, Ionuț Jorz, prin gura personajului său, "Ceacea Ion", mai spune, duminica, câte-o poezie în grai bănățean. Așa că nu se pune problema. Toate cele bune, și să ne citim sănătoși!

Domnule Adrian A. Agheorghesei, nu am înțeles ce anume ați dorit să spuneți. Sunt nou pe-aici și nu sunt familiarizat cu personajele. Sănătate!
 
Postat de catre Ioan Jorz la data de 2008-10-17 09:22:09
         
 
  Ceceo Ioane,
Nu știuciu dă ieșci bănățan în țoalile tăle...io mis!D'aia nu-i musai să fim laolaltă ori să ne alduim așilea!Nieta numa scrie că io ce-oi prăbăli ge ieșci potrivit la vorbe!

P.S.Pe coana Leana scuz-o că are porniri antisemitice, mereu îmi inventează origini israelite!Probabil că dacă avea traume la Ulan Bator, nu la Tel Aviv mă acuza că-s din stirpea lui Ghenghis-han!
 
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2008-10-17 08:26:34
         
 
  D-le Petre Mocanu, oricum ai da-o, oricum ai suci-o, tot a Belescu Cornel suni, neică.  
Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2008-10-17 00:09:37
         
 
  d-le Jorz... nu se stie dacă bănățeanul bănuit a fi de-al dvs. e și bănățean sau din Banat.

Țara Sfântă... e mama lui !

:)

are o "slobozeală" ( a se intelege logoree, betie de cuvinte, debit verbal, etc ) ... :)specifica sudului cedrilor:)

 
Postat de catre ambigua departare la data de 2008-10-16 23:46:20
         
 
  a se citi: refractare.  
Postat de catre ioan peia la data de 2008-10-16 23:33:27
         
 
  "Domnule Petre Mocanu, mă bucură faptul că, în sfârșit, cineva își exprimă clar aprecierea față de text. Mulțumesc! " (Ioan Jorz)

"Un poem frumos,mi-a olăcut,totuși cred că eu,în locul tău aș reformula sau aș schimba ceva la ultimele versuri din prima și ultima străfă...e doar părerea mea de cititor de poezie,însă repet,cu asemenea expresii poetice textul n-are cum fi altceva decât poezie...frumos,mi-a plăcut!"

Domnule Petre Mocanu,
Subtila hermeneutică a domniei-tale, vizavi de textul de mai sus, precum și încîntarea totatîtdedomnului Ioan Jorz, fac un frumos tandem poet-cititor, care, pentru noi, mai puțin pricepuții Evropeii, sunt un exemplu de aleasă cinstire și devotament față de înaltele reușite poeticești ale acestui veac epigonic, populat de spirite mărunte și refracatre la nou. Vom fi pururi cu inima deschisă și sufletul siderat, căci dacă nu noi, atunci cine?
 
Postat de catre ioan peia la data de 2008-10-16 23:31:11
         
 
  Gheorghe Recheșan - bănățean de-al meu, sper că nu te-ai supărat. Comentariul tău "Atitudine!Bravo dom Peia îl puseși la colț pe cârtitor!" suna a "galerie". Parcă încurajai doi boxeri, în ring, să se cârpească mai cu nădejde. Ce puteam răspunde? Fără supărare! N-am înțeles, nici la ce "grei europeici" faceți referință, nici care au fost opiniile lor - legate de text. Nu-mi lipsește curajul de a ieși în arenă. Până la urmă, vorbim de niște texte literare, nu de destine umane. Cu amiciție și fără resentimente,
Ioan Jorz
 
Postat de catre Ioan Jorz la data de 2008-10-16 23:00:31
         
 
  Domnule Petre Mocanu, mă bucură faptul că, în sfârșit, cineva își exprimă clar aprecierea față de text. Mulțumesc! Despre modificările pe care mi le sugerezi, ce-aș putea spune? Nu mai pot reveni pe text, decât modificându-l - substanțial. Nu am să o fac. Cu amiciție,  
Postat de catre Ioan Jorz la data de 2008-10-16 22:59:16
         
 
  Ioan Jorz,
Mă bucur că părerea mea despre poemul tău coincide cu opiniile celor doi "grei" europeici.
Nu mă bucur defel pentru faptul că nu îți cenzurezi reacțiile la critică, așa cum nu îți cenzurezi nici felul în care mi te-ai adresat:
"Recheșan - care crede că asistă la un teatru de marionete, unde stă cu deștu' în nas și "sparge" semințe de floare.
În rest bocet autumnal inspirat!
 
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2008-10-16 19:05:17
         
 
  Ce mi-a plăcut mult:

"Suntem doi, dar singuri,"

"Ruguri de frunzare înstelează cerul"

"suflet gol, căptușit cu brumă..."

"Tu, îți sfâșii pieptul, pasăre-fecioară -
Hrană pentru mine, cel care mă nasc;
Eu îmi spintec vena, pân' la subsuoară,
Să țâșnească mustul, sângeriu, sub teasc."

"îngălbenirea prorocește gerul,"

Un poem frumos,mi-a olăcut,totuși cred că eu,în locul tău aș reformula sau aș schimba ceva la ultimele versuri din prima și ultima străfă...e doar părerea mea de cititor de poezie,însă repet,cu asemenea expresii poetice textul n-are cum fi altceva decât poezie...frumos,mi-a plăcut!
 
Postat de catre Petre Mocanu la data de 2008-10-16 15:47:46
         
 
  Parol. Fapt real.

Mai am unul. În loc de Răzvan și Vidra, a ieșit Răzvan și pisica. Din gurița aceluiași coleg. Tufă și la materia asta.

:))

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2008-10-16 15:34:29
         
 
  Liviu, ești sigur că nu ai născocit anecdota? Așa, ca să-mi atragi atenția asupra unui cuvânt folosit într-unul dintre comentarii. Important este să ne "cenzurăm" textele, nu comentariile. Cred. Cu amiciție,  
Postat de catre Ioan Jorz la data de 2008-10-16 12:27:00
         
 
  Ei, nu mă supăr chiar așa de ușor! Indirect, mi-ați făcut un compliment.  
Postat de catre Ioan Jorz la data de 2008-10-16 12:22:47
         
 
  Revenind la poema ta, Ioan Jorz, credeam că este foarte clar că singura intenție, în ceea ce mă privește, a fost aceea de a-ți semnala ceea ce "mi s-a părut mie că mi se pare", vorba lui Arghezi!
Și a te feri de eventuale acuze de lipsă de originalitate.
Dar dapă te-ai supărat, îmi retrag observațiile, cu scuzele de rigoare.
 
Postat de catre ioan peia la data de 2008-10-16 11:11:04
         
 
  Ioane Jorz, apropo de labișianism:

Eram la ora de franceză, în liceu. Un coleg, ridicat frumos în picioare, trebuia să recunoască autorul unui citat. Era Eugene Labiche, dar, colegul, tufă.

Din spate, alt coleg, în șoaptă:

- Labiche...

Colegul în picioare, ferm, cu voce gravă:

- Lababiș, doamna profesoară!

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2008-10-16 11:08:04
         
 
  Jorz Ion - că tot mă făcuși și tu Ion, denominîndu-mă în proprii-mi ochi! - rămîn surprins de filiația nominativă pe care mi-ai revelat-o! Și eu care credeam că sunt unic și inimitabil, pe aici, prin locurile aistea. M-ai deconspirat și tare m-am făcut mic și neajutorat!  
Postat de catre ioan peia la data de 2008-10-16 11:01:44
         
 
  Mariana, ai dreptate, în ceea ce-l privește pe Nicolae Labiș. Mi-a jucat memoria o festă! Are dreptate și Ion Peia - nume de bănățean, de pe valea Bistrei, dacă nu mă înșel, dar tot nu înțeleg, ce legătură are Labiș cu textul meu? Sunt acuzat de labișianism sau ce? Mai lipsește o acuzație de plagiat! Nu? Chiar așa, pe lângă sub-producțiile care se publică peste tot, este poemul meu "încercare literară", de amator?  
Postat de catre Ioan Jorz la data de 2008-10-16 00:49:30
         
 
  Dacă le numești cârcoteli, regret. Nu asta s-au vrut a fi. Nu cu intenția de a cârcoti vorbesc, atunci când o fac...

Sunt dăscăliță și văd virgulele dintre subiect și predicat de la o poștă. Rămân la părerea mea.

Iar "Dans" e a lui Labiș.
 
Postat de catre Mariana Ghicioi la data de 2008-10-16 00:30:32
         
 
  Mariana G, o sintaxă poetică, inversă - pentru stabilirea corectitudinii, este răspunsul pe care-l cauți! N-am scris, totuși, o cerere de primire în C.A.P! Cu prețuire, pentru cârcoteli,  
Postat de catre Ioan Jorz la data de 2008-10-16 00:17:34
         
 
  Ascuțimea observațiilor matale pătrunde superficial doar prin epiderma veleitarilor! Mi-ar place să cred că ai citit mai atent comentariul...pentru că dacă secretul e al lui Polichinelle, vei mînca amare semințe europeice!  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2008-10-16 00:16:03
         
 
  Ion Peia, de la roiuri la ruguri e cale lungă și labișiană. Cam tot atât de lungă ca de la "Își pornește danțul toamna..." la "Dansul trist al toamnei îl dansăm acum", care nu e al lui Labiș, în treacăt fie spus! Așa că nu meriți "aplauzul" lui Recheșan - care crede că asistă la un teatru de marionete, unde stă cu deștu' în nas și "sparge" semințe de floare.  
Postat de catre Ioan Jorz la data de 2008-10-15 23:53:45
         
 
  Așa vorbim noi, ăștia cu nivel mic...
Încă nu dorm.

Da, dacă scriai "Tu, pasăre fecioară, îți sfâșii pieptul", era ok. Așa, în topica cealaltă, chiar ai pus-o între subiect și predicat...

Noapte bună și ție!
 
Postat de catre Mariana Ghicioi la data de 2008-10-15 23:52:21
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Nu am mai făcut nici o observație față de vocativul rămas fără țarc!
Tot pentru a nu fi acuzat că încerc a plăti polițe!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2008-10-15 23:51:22
         
 
  ... mă rog: "spuse mai jos" sau "mai înainte", că, pe aici, și comurile merg de-andoaselea!  
Postat de catre ioan peia la data de 2008-10-15 23:49:15
         
 
  Recheșan,
Te înșeli.
Observațiile-s veridice, am prezentat dovezi, doar.
Apoi, deși ar mai fi fost ceva de "cîrcotit", privitor la prozodie, m-am limitat la cele spuse mai sus, tocmai pentru a nu se crede că vreau să găsesc, musai, noduri în papură. Dacă observațiile făcute erau tendențioase și lipsite de suport, înțelegeam.
Cred că te-ai turat degeaba.
 
Postat de catre ioan peia la data de 2008-10-15 23:47:26
         
 
  Atitudine!Bravo dom Peia îl puseși la colț pe cârtitor!  
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2008-10-15 23:41:24
         
 
  "Ruguri de frunzare" și "Își pornește danțul toamna" ar trebui evitate, întrucît întîlnim astfel de formulări și la Nicolae Labiș, exemplu:
"Toamna-mi poartă-n suflet roiuri de frunzare", precum și "Dansul trist al toamnei îl dansăm acum".
Dealtfel, poezia îmi pare a fi o încercare de reprodcere a atmosferei din poezia "Dans", a lui Labiș.
Sunt multe de îndreptat la poema ta pentru a o face competitivă.
 
Postat de catre ioan peia la data de 2008-10-15 23:39:24
         
 
  Noapte bună, somn ușor! Până ajunge răspunsul meu la tine, trece o noapte hiperboareană...  
Postat de catre Ioan Jorz la data de 2008-10-15 23:27:00
         
 
  Am șters textul, din greșeală, și, odată cu el, comentariile. Iată, ce-ți răspunsesem: Cele două virgule "incriminate" au fost puse acolo din necesități ritmice, pentru a introduce o cezură. La una din ele am putut renunța, fără a produce stricăciuni prea mari ritmului, fiind, oarecum, la limita "subiect/predicat". La cea de-a doua nu e nevoie să renunț, deși nu se prea pune virgulă după tu, pentru că versul se poate citi și: Tu, pasăre fecioară, îți sfâșii pieptul. Mulțumesc, pentru aplicatele observații, pentru lectură și comentariu! Cu amiciție,  
Postat de catre Ioan Jorz la data de 2008-10-15 23:12:14
         
 
  Îți mai zic o dată că mi-a plăcut.

Da' tot nu pot dormi liniștită până nu-mi explici ori de ce ai pus virgula aceea după "tu", ori de ce n-ai scos-o... :D

Mari
 
Postat de catre Mariana Ghicioi la data de 2008-10-15 22:53:41
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE