FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Câte puțin, din toate
Text postat de Andrei Ghejan
Bine-a spus, cine-a spus că suntem un aluat. Până una, alta… cică ne frământăm singuri. Deși, personal, cred numai parțial chestia asta, o iau de-a gata, așa…, mai mult să mă eschivez de la recunoașterea greșelilor proprii, etalându-mi ignoranța. Câteodată, e greu să fii prost definitiv până la capăt, pentru simplul motiv că interacțiunea cu hazardul (a treia mână invizibilă care te frământă) te poate descalifica oricând în cursa cu ipotetica destin+a-ți(e) presupusă, de exemplu, printr-un simplu accident (de orice natură). Sună bine și aproape exact acest „de orice natur㔠prin natura pleonasmului suprapus: gaura neagră pe care pui „abțibild-ul” cu gaura neagră, având pretenția să se și vadă! Mă rog… incoerența mă caracterizează, deci, vă rog: fiți indulgenți.
Compoziția aluatului, categoric diferită, ne face unici (încă de la naștere). Unicitatea, încet, încet, se personalizează de la sine, amplificându-se de cele mai multe ori, prin auto-frământarea cu propriile mânuțe derivate fix dintr-un cap moștenind în subconștient niște instrucțiuni precise, de care nici măcar n-avem habar. Cel puțin, asta e varianta pe hârtie… Modelarea de ansamblu, suferă în mod firesc, transformări atât cantitative, cât și calitative. Întrebarea ne-pusă ar fi: cât de mult ar putea influența coordonatele destinației auto-modelarea? Suntem până la urmă niște ”simple” calculatoare extrem de sofisticate în care dacă (iertați-mă!) rahat bagi, rahat scoți? …sau devierea, sensibilă, este rezultatul și efectul direct, incontestabil, pe termen lung, al majoritarei funcții de timp în care variabila auto-modelare, privită ca investiție, devine o asigurare IQ? Paradoxal, părerile sunt împărțite: unii susținând IQ-ul ca fiind o rezultantă directă a compoziției de bază, neinfluențabilă semnificativ de alți factori externi în afara celor ereditari, iar ceilalți (nonconformiștii), susțin că orice transformare este posibilă atâta timp cât ”coca” nu se răcește și implică dospitul. Mă ofer voluntar pentru cei din urmă. Motivația am găsit-o în serverul cu refuzuri de a mă considera idiot. (Asta nu înseamnă că nu sunt!:)). Totuși, ferindu-mă să dau definiții, cred eu, un om… ”normal”, are în compoziție câte puțin din toate. Combinate și legate macromolecular după același principiu (după cum a vrut bunul Dumnezeu, sau mama natur㠖 cum vreți dvs.), doar procentele calitative și cantitative diferă în toată această matrice, certificatele de proveniență și conformitate fiind aceleași indiferent de producători, atâta timp cât se pot numi oameni. Majoritatea componentelor, deși purtătoare de informație, sunt calitativ ”mutanți absoluți” către rețelele evolutive ulterioare. Sâmburii sunt doar niște structuri din care se dezvoltă macrostructuri, iar acestea, odată dezvoltate, au rolul bine definit în balansul existențial. Comparația micro/macro n-are nici un haz, fiind depășită din start de destinație chiar ca atribut. Macro poate avea infinit mai multe destinații, deci evoluția (ca fenomen) devine decisivă, mai ales dacă i se aplică corecțiile modelatoare și auto-modelatoare, capabile să contra-balanseze deficiențele inițiale, sau chiar să le elimine în unele cazuri. Studii genetice recente aduc la suprafață remodelări ale unor limitări care până nu demult păreau de nedepășit în hăul micro. Ignoranța sperie prin debitări de tip: ”clonări”, ”uniformizări”, etc. Nimic mai neadevărat! De la corecții, la evoluția macro e distanță mare, iar în opinia cercetătorilor, aceasta nu poate fi controlată, decât cel mult în absența inteligenței naturale.
Altfel spus, o idioțenie, poate fi un lucru extrem de folositor:
…recitind-o, tocmai am râs (amar, cu cei 10%, dar nu din dotare, ci de care știu).
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Andrei,
pai adevarul e ca iti apreciez umorul si mai cu seama autoironia, de care nu-i dat oricui sa stie sa se foloseasca.
Vorba ta: pe unde-o fi haladuind neuronii aia? sa stii c-o fi gasit vreo dedicatie :)

Astept sa te mai citesc,
cu stima,
tm :)
 
Postat de catre definitiv retras 02octombrie09 la data de 2008-09-14 23:41:05
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Goia,
fina, ca de obicei.
Cu drag,
 
Postat de catre Andrei Ghejan la data de 2008-09-14 23:25:15
         
 
  Tiberiu,
te asigur ca nu sunt economist:)). De fapt, urasc economia, contabilitatea, etc, mai ales ca ma lovesc de ele toata ziua. Cat despre gauri negre, era o simpla figura de stil. Mie unuia, mi-ajung alea cu dedicatie:))
Cu drag,
te mai astept
 
Postat de catre Andrei Ghejan la data de 2008-09-14 23:24:25
         
 
  babbba si in suflet este 'IT' Tiberiu-M... chiar si asa, scrierea, da in vileag umane framantari - un fel de indoiala, prin care, 'asezati deja fiind', naste permanenta intrebare: suntem? si daca suntem, cum suntem?... in optica de secol XXI, se pare, 'rezidenta' omului pe terra devine din ce in ce mai nesigura... in fata noilor descoperiri, intoarcerea inspre 'origini' se repeta ca un drum deja obositor - un fel de reflex obsesiv - mai ales ca intoarcerea se ascunde atat de bine in buzunarul 'utopiei'... 'cate putin, din toate... ori pe apucate'... gand bun, babbba,

am intervenit 'ipotetic'

regards,

goia



 
Postat de catre nula nada la data de 2008-09-14 00:39:34
         
 
  Andrei, iarta-mi indrazneala, lumea (i.e. cativa autori de pe prima pagina) "vede" peste tot gauri negre. absurd :)
nu-i pleonasm; daca era, se stia.
conceptul vine de dincolo de Eminescu, povestea e veche deci,
"e un adanc asemene uitarii celei oarbe...".

altceva: de bagi rht, rht scoti, zici, corect.
te asigur ca in general nu bagi rht. dar de ce scoti, nu poate nimeni sa te asigure :).

macro/micro...n-ai fi tu economist?


cu prietenie,
tm
 
Postat de catre definitiv retras 02octombrie09 la data de 2008-09-13 22:45:41
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE