FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Fericirea e lotul anonimului
Text postat de Corneliu Traian Atanasiu


Ne naștem fără nume. Sîntem însă degrabă înmatriculați pentru a fi ținuți din scurt în lesa identității, în frîul bunului nume, în mai elastica seducție a renumelui ce abia de trebuie să ni-l tot facem. Stigmatizați de prozaismul răsuflat al unui număr ostășesc de cod, civilizația nu uită să ne înghesuie în ranițe ispita unui baston de mareșal.

Zburdăm în aerul complice al drepturilor garantate și al libertăților îngăduite. Respirăm atmosfera aseptică a surogatului de fericire prescrisă: procente bine drămuite de reușită și confort, dozare abilă de prosperitate și prestigii.

Ne trecem viața în eterne amînări pegătitoare: nu-i încă vremea, trebuie trecute prevăzute trepte și oficiale praguri, trebuie adunate diplome și competențe, trebuie îngrămădite merite... Viața ne este deturnată și ca traseu, și ca repere către o rușinoasă și definitivă dependență: funcționarea și performanța socială, vizibilitatea, popularitatea, notorietatea.

Numai o anume austeritate a denominației, întîmplătoarea uitare de sine, ne mai poate îngădui să adulmecăm liberi mireasma tare și nealterată a fericirii. Și ne poate înlesni ulterior cultivarea ei în reculegere și reverie, în contemplație și bucurie. Căci numai cine își uită numele, cine trăiește curajos vocația anonimatului fără a se simți persecutat, trăiește cu adevărat, deplin, întru gloria vieții – și nu doar a bietului său nume privat.

Cu fericirea – din fericire – nu-ți poți face un nume. Ea rămîne de-a pururi lotul inalienabil al anonimilor: nici bogăția, nici strălucirea ei nu pot fi tezaurizate, ci se reîntorc într-un fond mitic unanim și generos, ce stă oarecum la dispoziția oricui e dispus să-și riște numele împărtășindu-se cu candoare din el, pentru a-l spori apoi cu jertfa necondiționat㠖 și neconsemnabilă decît poate în balad㠖 a unei recunoscătoare beatitudini.


Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Text și identitate

Uneori textul, legat și el de lesa identității, o lesă de ordin secund însă esențială în determinismul textual, de multe, de cele mai multe ori, devine artefact, nesincer. Aceasta pentru a nu „știrbi” bunul renume auctorial. De aceea Europeea acceptă pseudonimul. Pentru a da șansa textului dezbrăcat de conveniențe și constrângeri legate de nume și de renume. Astfel textul vorbește exclusiv prin sine, fără circumstanțieri de natură relațională, de putere, etc. adică fără elemente de natură extratextuală. Aceasta nu reduce cu nimic valoarea textului asumat nominativ. Ci numai oferă șansa unei sincerități textuale aproape de absolut și a unei posibile valorizări a textului fără nici un fel de imixtiuni.

Evident, ca orice de pe lumea asta, „pseudonimul” poate oferi o „șans㔠deosebită rău intenționaților. Care, sub masca anonimității, pot deveni „teroriști textuali”. Pe de altă parte atunci când stilul devine deja „renume” pseudonimul devine superfluu.

Un text sintetic, un text care surprinde esența unui tip de determinism existențial în fond o meditație filosofică asupra eului, a determinărilor și constrângerilor sale precum și finalității actelor și aspirațiilor acestui eu.

Un text remarcabil d’a capo al fine.
 
Postat de catre Elena Stefan la data de 2008-08-23 10:30:49
         
 
 
"bariera initiala in a deveni"

Poate ca vorba lui Rimbaud spune ceva in sensul asta: "Je suis un autre."

"sansa de a nu te intalni cu prostul"

Intr-adevar, cineva spunea ca "doar prostul este mereu egal cu sine, desteptul e un prost cu pusee de istetime". Atunci risca, chiar fara sa vrea, sa fie si fericit.

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2008-08-22 12:16:31
         
 
  Pertinent eseu. La obiect. Fericirea anonimilor, si asta e tare adevarat. Numele nu contine in sine nici o nuanta blamabila. Dimpotriva. Haosul lipsei nominative n-ar fi cu nimic benefic. Si pentru ca demonul jucaus al glumei fara perdea ma stapaneste de la o vreme, as da-o pe glume macabre: fericirea pare a fi sansa de a nu te intalni cu prostul. Pentru ca numai prostii sunt vanitosi, as zice eu, prostul. Cu prietenie, K  
Postat de catre sters sters la data de 2008-08-22 08:56:47
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Imi place cum gandesti despre fericire, ceea ce nu inseamna ca te si cred...posibilitatea contactului , fie si numai conceptual, cu fericirea mi se pare un "utopic journey" ...tentant, dar fara finalizare..

Ma inscriu, insa, fara rezerve : "Suntem insa degraba inmatriculati pentru a fi tinuti din scurt in lesa identitatii..." ...bariera initiala in a deveni.... dincolo de care unii pasim cei mai multi nu..

Prtinent text, CTA

Aprecieri,

Calvar
 
Postat de catre Tea Nicolescu la data de 2008-08-21 19:58:41
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE