FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Amintiri din cocina verde...
Text postat de Octavian Sergiu Ciurtin
Amintiri din cocina verde

Cap. Pilot. Din gard în șanț…

Au fost vremuri interesante la inceputul anilor `70. Când mă gândesc la ei, îmi vine în minte o cârciumă numită Aroma verde, unde veneau toți tinerii să se îmbete.
Acolo au început, aveai sentimentul că se întâmplă ceva. Apoi totul a revenit la normal... până când tot orașul părea să încapă în cârciuma aia.
Am cunoscut-o pe Elena, pe când eram în anul III, părea să facă ceva în plus. Noi cântam la chitară, ea dansa frumos pe lângă masa noastră... mi-a plăcut Elena, numai ea îmi plăcea din trupă, de fapt, mai era o tipă, Paulina...cea mai mare pacoste pe care am văzut-o vreodată. Eu eram motorul trupei, în timp ce Nunu fluiera într-un colț, gândindu-se la lifuri și la altele, eu făceam din noi o echipă, beam și cântam în același timp... eram un manager, voiam să cunosc viața și să-mi fac un nume. Nu peste mult timp am cunoscut-o mai bine pe Elena, am început să mă văd mai des cu ea... zi de zi, seară de seară.
Am făcut planuri mărețe împreună... după ce mi-a devenit foarte dragă. Gândeam împreună și gândeam la fel...
mi-e dor de ea, așa cum era, îmi lipserște acum... ea a plecat pe calea ei devenind cineva...
a trecut timpul, au trecut anii, eu, bat străzile în căutare de noi prieteni, “credibili” pe care să-i cuceresc...
nu m-am gândit niciodată că orice început, frumos, are un sfârșit tragic...
niciodată nu am pus problemele la suflet, m-am detașat de ele, punându-le la fund...
A dispărut demult localul, au dispărut și locatarii și servanții și muzica și jocul... totu-i umbră, totu-i dor.

Cap. 1 să vină pompierii, inima să-mi stingă...

Aseară timpul se scurgea greu, prin geamul de la hol...
Interesant! Chiar nu mă așteptam să te-mpiedici de poarta mea zilele acestea. Pentru mine orice trecere a ta e o furtună nu o adiere, e drept într-un pahar cu șampanie. Pe mine mă costă trecerea ta, pentru mine ești o permanentă scurgere din cont spre debit, o creanță, pe care nu știu cum o pot recupera vreodată...
Sincer, mai bine vorbesc cu tine la telefon, mă costă mai puțin.
Acum te rog să te așezi mai comod în fotoliu și pune-ți un film la DVD, dacă poți fără telecomandă, că... ultima dată când ai fost, mi-a dispărut și n-o mai găsesc... Acum te rog să aștepți să cobor la magazin să iau ceva de mâncare, că doar știi că n-am frigider, nu pot păstra mâncare pe căldura asta, s-a stricat când ai pus ciorba fierbinte...
Apropo, când ai plecat ai trecut și pe la Distrigaz ? ai anulat contractul?
Nu mai știu de ce nu-mi mai aprobă aștia instalarea unei mașini de gătit în locul la aia pe care...
Dar iartă-mă, trebuie să cobor. N-ai o plasă, o pungă sau ceva în care să fac cumpărăturile?
Ce ai vrea să-ți cumpăr, mai special, pentru suflețelul tău?
Eu mă gândeam la niște biscuiți să-i mănânci cu mierea care mi-a mai rămas pe balcon... și niște ceai negru că mai este, cu helas sau cu oțet de mere, de casă! Tu știi că încă mai am din stocul „supra” pe care l-ai facut înainte să pleci...

-Elena, draga mea, mă auzi?... m-ai speriat rău de tot... bine că te-ai trezit, ce s-a întâmplat, de ce sunt pompierii la noi și ce arde... aoleuuu... ai dat foc la canapea... te-ai culcat cu țigara-n mână... nu? Dar ce-a fost? De ce nu-mi vorbești...

Ce-i cu toți ăștia pe aici? cine-s ... Elena tu ai vrut să te omori? De ce ai aruncat calculatoru-n vană...

Iar ne despărțim, pentru a câta oară? Ce va fi la următoarea întâlnire?...- nu știu!
Tu ai plecat, eu am rămas cu același gust amar ca la orice despărțire de tine... pagubele sufletești nu le mai pun la socoteală...

va continua.

Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23783
Comentarii: 120440
Useri: 1414
 
 
  ADMINISTRARE