FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
DIVERSITATE
Text postat de Veronica Pavel
Locuitorii Canadei sunt, în general, minorități nationale, provenind în principal din emigranți veniti de pe tot globul. Oricât ar părea de paradoxal, în Canada minoritățile sunt cele care domină. Diversitatea populației Canadei este un element cu care, când te-ai obișnuit, nu numai că nu-l mai observi, dar este greu să te desparți de el.

La Montreal, parte a Quebecului, provincia franceză a Canadei, canadienii francezi domină. Totuși, pe străzi, diversitatea populației e evidentă. Se aud vorbind toate limbile, în ciuda efortului Quebecului de a-i obliga pe oameni să vorbească în franceză.

Limba pe care o auzi în jurul tău e un factor mai important decât ne-ar veni să credem. Șeful secției de cercetări al companiei noastre, de origină chineză și strabilit în Canada de mulți ani, s-a dus în vizită în China, pe care n-o mai văzuse de peste treizeci de ani. Când s-a întors, l-am întrebat: “Ei, cum v-a plăcut?” Mi-a răspuns: “M-am simțit stânjenit și neconfortabil”. “De ce? m-am mirat eu”. Mi-a zâmbit cu un fel de complicitate în ochi: “Pentru că în jurul meu toată lumea vorbea chinezește. Mi s-a părut prea mult!”

Mi-aduc aminte că mama mea, când a vizitat Montrealul, a fost impresionată de multitudinea de fizionomii întâlnite, dar eu eram deja obișnuită cu peisajul uman diversificat al Canadei, care mi se pare acum atât de normal, încât aproape că nici nu mai văd diferențele.

Trebuie să recunosc însă că mi-a trebuit mult timp până m-am transformat. La început eram tristă că nu făceam parte din majoritatea francezilor din Montreal. Mi se părea, cum era firesc, că, făcând parte dintr-un grup minoritar, locul meu în societate ar fi marginal. Când însă m-am mutat în Ontario, am înțeles că nu eram o minoritate, ci că dimpotrivă, făceam parte din marea familie a diverselor nationalități ale Canadei.

Cum se face că oamenii se înțeleg între ei si că nu există fricțiuni?

Copil fiind, iubeam florile de câmp. Le culegeam și din margarete îmi făceam coronițe, iar macii, garofițele, panseluțele și gura leului îmi decorau cu regularitate camerele de vilegiatură de la Sinaia sau Predeal. Am fost destul de pornită împotriva profesoarei mele de botanică, în clasa a șasea, când ne-a predat lecția despre buruieni și când am aflat că tocmai florile pe care eu le iubeam trebuiau smulse ca să nu consume mâncarea culturilor. Dar cu vremea am înțeles că de fapt problema reală care se punea era de spațiu și de rol: buruienile creșteau pe de o parte prea aproape de culturi, iar pe de alta nu aveau un rol specific al lor.

Cu timpul cultivatorii au găsit soluția: au luat semințele acestor buruieni, le-au dat condiții bune de viață în sere și astfel s-au născut frumoșii macii de cultură, imensele garoafe, margarete și gura leului, care au avansat de la condiția de buruieni la aceea de flori decorative. Li s-a făcut loc în lumea plantelor și li s-a atribuit un rol precis, acela de a decora.

Ca și la flori, eu cred că secretul ca mai multe minorități de pe același teritoriu să se înțeleagă constă în două elemente: a) să se facă loc pentru toată lumea și b) să se găsească o utilitate pentru fiecare.

În cazul Canadei, minorităților li s-a făcut loc, ele avansând de la condiția de minorități la cea de populații constituente. Fiecare are de asemenea și un rol precis, comun de altfel tuturor, de a clădi o țară pentru toată lumea. În aceste condiții, oamenii au învățat să se bucure și să profite de diferențtele dintre ei, în loc să-și dispute locul în ierarhie.

În Toronto, activitățile etnice sunt abundente. Am avut ocazia să asist de Crăciun la o serbare a polonezilor de toată frumusețea, iar de Paște am participat la o splendidă tradiție ucraineană, în care niște fete tinere dansau, antrenând în final pe toți copiii din public în marea horă. Copiii erau de toate nationalitățile și tradiția, deși ucraineană, părea a-i fi atras în vraja ei pe toți participanții. La fel se întâmplă și la serbările românesti inițiate acum câțiva ani în Toronto.

Și tot așa cum fostele buruieni care, plasate într-un loc convenabil, s-au transformat în imensele flori pe care le iubim, grupurile etnice din Canada s-au dezvoltat și au devenit o uriașă familie unită, a cărei diversite a membrilor e factorul care le fortifică și îmbogățeste viața.


Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  mereu am descoperit ca melodiile copilariei sau cantecele de leagan erau mozart, sau schubert...oare de unde e originar si acest vals ?...  
Postat de catre iulia ralia la data de 2008-07-19 12:07:38
         
 
  Vasilicoooo,

Am reusit, cantecul e grozav. Chestia e ca peste titlul cantecului nu se vede bine, de asta n-am reusit de la inceput. Melodia mi-e cunoscuta, e de la altceva, o stiam, ma duc direct la pian! In ritm de vals!

Bravo, merci mult, sa fii sanatoasa!

VPL.
 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2008-07-19 00:16:26
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Veronica, nu da clik pe numele melodiei sau pe al cantaretului ci deasupra, unde este inregistrata pe trilulilu. Vezi ca in stanga este un cerc cu un triunghi mic, da clik pe el si porneste.(cand se deschide, o sa vezi doua linii paralele, pe verticala!)Haide ca poti! Auditie placuta!O seara minunata si tie!  
Postat de catre Vasilica Ilie la data de 2008-07-18 21:09:28
         
 
  TM,

Bravo! Chiar asteptam sa fiu intrebata: de fapt care-i definitia "buruienilor"? Sau, intr-un alt nivel, care ar fi definirea "raului" si al "binelui". Evident, toate sunt relative....

Ma bucur ca ai aparut pe pagina mea. Intre timp eu ti-am ascultat youtubul din prajitura ta cu caise. Grozav. Pe ale Ginei (merci pentru recomandare) inca nu le-am deschis, nu le pot vedea decat de pe un anumit computer, la care am acces la ore imposibile.

Vasilica,

Multumesc mult pentru bunavointza cu care ne-ai sarit in ajutor. Am incercat sa click pe titlul pus de tine si n-a mers. Esti sigura ca functioneaza asa cum l-ai postat ???? Mi-ai starnit curiozitatea. Oricum, merci pentru efort!

Seara placuta,

VPL.
 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2008-07-18 20:54:46
         
 
  Dragele mele, haide sa va ajut eu, vad ca va place aceasta melodie! Si mie imi place Iasul, am acolo prietene, am fost in primavara, moldovenii sunt foarte ospitalieri.Iata melodia interpretata de Stefan Pintilie! Auditie placuta!



Stefan Pintilie - Iasule, Iasule, mandra cetate
Asculta mai multe audio Muzica »
 
Postat de catre Vasilica Ilie la data de 2008-07-18 19:44:43
         
 
  Buna, Veronica! ma bucur ca ai atins intre altele si un subiect, as zice eu, neasteptat de delicat: ce sunt buruienile?
Uitam de pilda ca aproape toate plantele medicinale sunt "buruieni". Si cate medicamente miraculoase nu s-au produs datorita descoperirii anumitor molecule in buruieni sau in plante rare?
Uitam ca toate plantele au fost la inceput buruieni.
Cine stie care din umilele "ierburi proaste" va salva o planta "nobila" printr-o benefica "incrucisare" genetica?
...dar sa nu ma lansez prea tare, ca ma pierd printre buruieni... :)

cu respect,
(+ multumiri pentru semnele trecerilor
diafane prin textele tm )
 
Postat de catre definitiv retras 02octombrie09 la data de 2008-07-18 19:22:53
         
 
  ...cine stie - undeva, candva/
poate o vom asculta...:)
Seara frumoasa spre week end placut !
 
Postat de catre iulia ralia la data de 2008-07-18 19:07:42
         
 
  Iulia,

Scuza-ma, cand ai scris "piesa" am crezut ca e vorba de un text, adica de o piesa de teatru. Chiar ma întrebam de ce n-o cunosc si-mi spuneam ca sunt o inculta!

Daca e vorba de un cantec, evident, trebuie recurs la mijloace electronice, pe care insa eu nu le cunosc.

Zi buna si merci!!!



 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2008-07-18 18:27:03
         
 
  ...e un cantec, din vremea studentiei, ohoo..... l-am primit recent de la cineva, il am pe winamp, in docs !
nu am copiat niciodata, de mana, cantece pe note, nu stiu :)
 
Postat de catre iulia ralia la data de 2008-07-18 17:42:33
         
 
  Iulia,

Tu imi esti o atenta si fidela cititoare, sunt magulita de prezentza si com-urile tale, merci mult! Cat despre piesa, nu stiu nici eu cum ai putea posta-o, dar, daca ai avea timp, ai putea-o copia de mana si posta in cateva serii....

Tea,

Mai rar asa surpriza! Ma bucur ca ai revenit, ca m-ai citit si ca ti-a placut textul. E interesant de comparat cele doua texte despre Canada, si ele tot atat de diferite ca si temperamentele noastre....Multumesc mult pentru oprire si vot!

AAA,
Da, acela era exact locul de care spui, un loc de agrement, nu chiar un parc.
 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2008-07-18 05:04:18
         
 
  Idealism, marca Vero.... "intoarceri" catre oameni cu acea candoare care-ti defineste intentiile... privire indeaproape ( o fi corect sau nu n-are importanta, cum am scris, vreau sa zic).... tu nu treci pe langa oameni, realmente ii vezi si, banuiesc, comunici asa cum nu stiu eu s-o fac.

Imi place mai mult Canada ta decat cea reala!

Ps. sigur ca m-am intors....

Calvar
vot.
 
Postat de catre Tea Nicolescu la data de 2008-07-18 03:32:12
         
 
  Imi place textul, frumos se dezvolta ca o parabola.... sensibilitate, dar si multa intelepciune gasesc
of, ce noroc are Canada de astfel de oameni !
cu drag de tine, iulia

off topic -Iasule, Iasule, mandra cetate, il canta Stefan Pintilie, am piesa, dar nu stiu cum s-ar putea posta aici
AAA, si tu chiar iubesti Iasul !
 
Postat de catre iulia ralia la data de 2008-07-18 00:16:24
         
 
  Vero,

insula este plina de nationalitati - diferite... greu le-a fost insularilor la inceput... mai ales omul 'de culoare'... plaga ocupatiei britanice - a ramas pentru o vreme 'reflex' de conservare... politica irlandeza sustine si intretine 'acomodarea' emigrantilor... o priveste ca pe 'un bun necesar societatii moderne' - insistand pe drepturile omului... irlandezii sunt oameni simpli - de aceea acomodarea se manifesta natural - eu asa simt - aici traind...

regards,

goia

 
Postat de catre nula nada la data de 2008-07-17 22:52:36
         
 
  ...Piața se numea Decebal, cred. S-a desființat. Parcul ăla mare, de la marginea arașului, nu l-am putut identifica. Să fie oare Ciric...? e zonă de agrement, dar poate trece și drept parc. Ai memorie, nu glumă. Take care!


A.A.A


...Am refăcut comentariul. Era murdar rău. Scuze!
Postat de catre
 
Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2008-07-17 22:22:09
         
 
  ...Piața se nuema Decebal, cred. S-a desființat. PArcul ăla mare, de la amrgine aorașului, nu l-am putut identifica. Să fie oare Ciric... e zonă de agrement, dar poate trece și drept parc. Ai memorie, nu glumă. take care!


A.A.A
 
Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2008-07-17 22:19:09
         
 
  Stimate AAA,

Am stat la o familie pe Soseaua Nationala la numarul 190 (sau asa ceva), iar piatza la care am fost era destul de aproape (stiu ca trebuia sa traversam soseaua) si piatza era acoperita. Tzarancile erau vesele si frumoase, cu obraji rumeni si sanatosi. Nici fetzele lor, nici ce vindeau nu se poate uita.

Colegul prietenei mele ne-a dus si intr-un foarte mare parc, mai la marginea orasului, unde am vazut pe crengile copacilor un fel de tufe despre care la inceput am crezut ca erau cuiburi de pasarele. Dar ele erau de fapt vâsc. Am reusit sa culegem si sa aducem gazdei, eu nu mai vazusem vâsc de peste 20 de ani....

Cu drag,
V.
 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2008-07-17 22:03:05
         
 
  Gina,

Tare ma bucur ca ai citit textul meu! Da, am mentionat polonezii, dar sunt multi altii, portughezii sunt fantastici, ca si turcii, ce sa mai zic de greci? Ma intreb daca in locul in care esti tu sunt atatea nationalitati....

Bucuroasa si faloasa de intalnirile cu tine,
Cu drag,
Vero

 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2008-07-17 21:40:17
         
 
  Tania,

M-a bucurat vizita pe care mi-ai facut-o. Sa stii ca si eu te citesc chiar cand nu comentez si poezia ta corectata de AAA mi-a placut si, in plus, am invatzat si eu din sfaturile maestrului...:))

Am apreciat si curajul tau de a te lansa si in forme fixe, ca ultima ta postare, care e plina de haz si energie.

Aici, in Canada, cea mai buna prietena e din Timisoara, asa ca, intr-un fel, nu mi-e total necunoscut orasul. Sunt sigurå ca o sa-mi fie drag!!!

Multzam de trecere, cand vin la Timisoara iti spun!

VPL.
 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2008-07-17 21:35:53
         
 
  ...Teiul are și acum tije. Cam trage să moară. Din păcate. Încăpățânarea culturală îl mai ține încă. În comă. Tăblița pe care era înscripționat emsajul "Teiul lui Eminescu" a dispărut de curand. Ar trebui să vezi Copoul toamna. O superbitate.

...Dacă mai ții minte piată în care ai fost, ai o memorie d eelefant. În ce cartier era, măcar. :).

Drag!


A.A.A
 
Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2008-07-17 21:33:06
         
 
  mini-reportaj pe-o 'frunza de artar'... societatile inter-culturale sunt cele mai apropiate de ideea de semen... mentionata fiind 'comunitatea polonezilor' pot afirma ca si aici pe insula in fiecare an reusesc sa se organizeze in splendide manifestari... atat spun acum...(mai am niste idei - pliate pe cateva fragmente din text)... poate revin,

am lecturat cu placere,

gand bun Veronica,

regards,

goia



 
Postat de catre nula nada la data de 2008-07-17 20:54:34
         
 
  DA, Veronica, la Timisoara iti spun eu ca trebuie neaparat sa vii. Are cu totul alta atmosfera decat Iasi-ul pe care l-am vizitat si eu. Tot din curiozitatea de a vedea predilectia pentru pedanterie artistica a moldovenilor. Mai ales marea cladire a primarie( cred) m-a fascinat prin toata acea dantelarie de la acoperis. Nu mai spun de Biserica Trei ierarhi.
La Timisoara vei simti alt aer si alta atmosfera. vei intelege de ce e atat de diferit acest oras. O data ce ai locuit aici nu ti-l mai poti scoate din suflet. Si poate vei percepe asemanari cu aceasta `mica` Canada a ta.

Tania
 
Postat de catre Tania Ramon la data de 2008-07-17 20:47:17
         
 
  Am vizitat si muzeul Eminescu, si copoul, si multe altele: cea mai buna prietena a mea a facut facultatea de matematica la Iasi, asa ca ne-a condus un fost coleg al ei peste tot.

Pe langa universitate pluteste parca un abur de
"cultura" in zona. Am vazut, pe langa tramvaie, figuri ca ale lui Einstein, era ca in vis!

Copoul era superb desi am fost in aprilie si teii nu erau inca in floare. Teiul lui Eminescu avea cam multe proptele metalice, dar am facut abstractie de ele.

Da, Iasi-ul e unul din orasele superbe pe care le-am vazut si iubit. Am mers acolo cu trenul, pe drum am cunoscut un prof de la Univ din Iasi, de o modestie si cultura rare!

Si mai trebuie sa-ti spun ca de la gara am luat un taxi, cu prietena mea si soferul, un baiat tanar, cand a auzit ca am venit din Canada sa vizitez Iasi-ul, ne-a facut chiar el, pe loc, un mic tur al orasului, era extrafericit si mandru sa ne arate frumusetzile de pe acolo!

La piatza am cumparat cas si urda si ridichioare mici...tare a fost bine si frumos atunci....

Mai trebuie sa ma intorc in tzara pentru Timisoara, n-am vizitat-o inca....

Cu stima,
VPL.
 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2008-07-17 18:54:29
         
 
  ...Iașul este fără îndoilă cel mai furmos oraș al țării. Și, în afară de Timișoara, am vizitat toate marile și mijlociile orașe. Are un farmec aparte. Poate fi încă un cămin al romanticilor (mă refer la curentul romantic).

...Nu știu ce ai vizitat aici, dar sper că nu ai ratat Copoul sau muzeul Eminescu.

...Cu stimă!


A.A.A
 
Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2008-07-17 18:29:44
         
 
  Multzam, AAA, am modificat, nu sunt sigura ca era chiar greseala, pluralul acela se acorda cu oamneii si nu cu "multimea", dar, ca sa fiu sigura, am modificat.

Onorata de trecerea ta pe la mine. Te admir, oricum. Si sa stii ca iubesc si Iasul, chiar mult. Acum doi ani am revenit in tzara pentru a-l vizita, (nu fusesem) si m-am indragostit de el. Totul respira cultura si frumusetze, mi-au placut asezamintele, natura si oamenii, cu graiul si lumina lor.

De aceea, de cate ori întalnesc (chiar si in lumea virtuala) pe cineva din Iasi, sunt foarte emotionata....

Pretuire,
VPL.
 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2008-07-17 17:59:17
         
 
  ...Ai un dezacord chiar in primul paragraf.\, chiar primul rând.

...Tu chiar iubești Canada.

O zi bună!

A.A.A
 
Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2008-07-17 16:58:30
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE