PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Cronica Text postat de gheorghe Sarbu Motto: Degeaba ştiu că Dumnezeu există, dacă mă port ca şi cum nu ar exista. Pe vremea lui Ceauşescu, circula bancul: - stii cum se reprezintă foamea grafic? - … ?!? … - un popou cu păianjeni … A fost şi este utilizată formula: geniul, fie că aparţine stiinţelor umaniste, fie că aparţine ştiinţelor exacte, trebuie înfometat; altfel, nu va aduce pe lume Lucrul Nou; nimic mai găunos … Prefer, în loc să citez pe unul sau altul dintre Marii Bărbaţi ai lumii, să las la Parce velier cuvioasele prisăci lingvistice, de genul: există vreo corespondenţă, cât de cât echitabilă, între suma primită de Van Gogh pe pânza în ulei, intitulată Floarea soarelui şi suma ce a ridicat arhitectul care a proiectat Turnul Eifel? Pentru a nu mi se reproşa că sunt tendenţios, operez cu distincţia: Spiritul este singura construcţie care nu se depreciază; ba, aş putea avansa ideea că bătrâneţea, în loc să-l scoată din competiţie, îi dă Statut - şi cum poate fi altfel, câtă vreme, la înţelepciune se ajunge după ce se trece binişor de vârsta a 2-a. Dacă la suma încasată de arhitect adăugăm şi sumele cheltuite de municipalitate pentru întreţinerea edificiului, vom constata inexistenţa oricărui element de comparaţie; dar, şi că suma generală tinde către inestimabil; ori, inestimabilă este doar Capodopera/ Teorema, adevăr cu care toţi suntem de acord; hainele pe care le poartă Terra sunt trecătoare; nu şi Iliada şi Odiseea, Homer; nu şi Categoriile, Aristotel; nu şi medicina alopată, Hippocrat. Ce trebuie aici revăzut, şi astfel scos din uz? Mentalitatea? Care? Lipsa de coerenţă a vremii/ vremurilor? Despre ce vorbim? Faptul că nu ştie stânga ce face dreapta, în oricare dintre state? Unde nu este cap, nici trup nu există; păi? Aş putea, lejer, să umplu paginile unei trilogii, pe subiect doar cu propoziţii care se sfârşesc în semnul întrebării. Aş putea … Dar ce n-aş putea, cu câte demonstraţii aduce societatea la moara neuronilor papirusului, care sunt Idele … Cum însă, prin cîteva pagini scrise şi postate pe tâmpla palidă a unor reviste electronice am reuşit să-mi ridic pe umeri crosna confraţilor fără svâc - a se vedea părerea lui Sainte-Beuve despre suita trepăduşilor cu veleităţi de poet ( … ) procedez aşa, nu pentru că nu aş fi capabil să prind într-o categorie specia aceasta de năsuci cu pompon, posesori de premii impozante, posesori de slujbe impozante, posesori de colaterale impozante; la ei, totul este impozant, mai puţin aportul de idee, de campus, de stil. Ce să le mai zic acestora? Uneori, sunt tentat să le trec cu vederea orice, până şi lipsa de cunoştinţe, mai ales în momentele când stau sluj în primul rând de fotolii la Polivalenta, şi bat din pernuţele lor rotofeie la obiceiul Nimenea, care le vorbeşte din vârful limbii despre demnitate, cu greşeli de limbă maternă. Să revenim … Dar la ce să revenim? A, da ! Să revenim la geniu … Chiar, domnilor, de ce credeţi că geniile nu trebuie să se ducă prea des la budă? Nu le prea aveti cu grafica? Tulai, bre! Nu vă fie de zbeng … Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23931 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE