|
|
|
|
|
|
|
|
|
Altădată |
|
|
Text
postat de
Iulian Lorincz |
|
|
Altădată
noaptea-începea
înainte de a se ivi,
mesteacănul ți-aprindea
în păr candelabre
și pumnii-ți nășteau
primăveri
pline de muguri.
Altădată,
ploaia-ți îngenunchia
în prag,
și-ți lipea trupul
de coloana mea vertebrală
ca o atracție magnetică.
Altădată,
topeai vise în cerul gurii
și-mi vorbeai atotștiutoare despre tăcere.
Acum
tu vii
dintr-un trecut îndepărtat,
ca un sarcofag
plin de cuvinte
mumificate
pe care dorești
cu înfrigurare să le descopăr...
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Gheorghe,
uite,am modificat finalul textului dupa spusele tale.
este prima data cand fac ce spui:))
sper sa-ti placa....
Multumesc de trecere si sfat..
Cu stima,
IULIAN. |
|
|
|
Postat
de catre
Iulian Lorincz la data de
2008-07-03 13:02:41 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Chiar în momentul în care izbutești să transmiți ceva poezie, te oprești brusc, scurtîndu-ți avîntul.
Altfel spus, textul trebuia să curgă, să capete consistență cu încă vreo 2-3 strofe și cu altă finalizare! |
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2008-07-03 11:48:45 |
|
|