FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Poetul (parodie după poezia « Sergentul » de V. Alecsandri)
Text postat de ramona grosu
Vasile, raper mândru, născut lângă Vaslui,
Cu lanțuri de mașină strunite-n gâtul lui,
În largii pantaloni ce-n vine i se lasă
Ascunde azi biletul la trenul către casă.
Sub ochiul trist și umed cu cercăn dedesupt,
O lacrimă se-ncheagă, apoi în trei s-a rupt.
Pășind adus de umeri și cam livid la față,
Își scutură c-un gest trei fire de mătreață,
Privind la călatorii tot mai puțini și rari
Prin gara capitalei ce rătăceau hoinari.
Venise-acum un an în urbea blestemată
Să-și facă un renume și-o fală de durată,
C-un manuscris sub haină și care tot creștea
Pe zi ca într-o lună un Făt-Frumos din stea.
Trecuse de-atunci anul și nema afirmare,
Că-i capitala asta blestem și-amenințare
Pentru poeții care în jur îi vezi ceșind
Un cititor, pe-o carte un pumn de bani zvârlind.
Și cum sta trist Vasile pe bancă să-și citească
Din cartea publicată la Viața Românească
Ținând alături sacul de carte sarcofag,
Văzu venind spre dânsul în fugă un pribeag
Strigând în gura mare: - Vasile, nu, așteaptă,
Nu mai pleca, băiete, că iată cum se-ndreaptă
Spre tine cititorii: copil, matur, bătrân,
Să dai autografe, mare poet român!
Vasile-și strânge pumnul cu cele trei monede
De câte-un leu ușor, încă nu-i vine a-crede,
Privește mut mulțimea ce-aleargă către el,
Se scarpină în frunte, se trage de cercel
Zicând c-o voce moale: - Dar cine ești, străine?
-Sunt de la editură și-abia dădui de tine!
-Ce-i cu mulțimea asta, de mine cum ați dat?
Mai apucă a zice cu glasul înfundat,
-Credeam că vii cumva să-ți dau restul de plată,
Pe cartea publicată mai rămăsese-o rată,
Am stat ascuns la unchiu,’ nu mai aveam un sfanț
Și iată, ăsta-i restul, că ieri vândui un lanț…
-Dar uite, măi băiete, aici angajamentul
Și un contract pe viață ți-asigură bugetul!

Așa-i urla străinul, c-o voce de tenor,
Când se trezi Vasile, călcat brusc pe picior.


Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Lasă versul să răsufle. Pauza aceea de la mijlocul versului cînd e, cînd nu e.
Lasă ritmul să-și găsească singur calea spre melodicitate.

Își scutură c-un deget trei fire de mătreață,

Venise-acuma-i anul în urbea blestemată

Să dai autografe, vestit poet român!

De-atunci trecuse vreme și nema afirmare

(Trei lei din ăștia, noii) și nici nu-i vine-a crede

-Credeam că vii acuma să îți mai fac vreo plată,

Pe cartea de ați scos-o mai rămăsese-o rată,

Când se trezi Vasile, călcat pe un picior


Și ar mai fi de lucru pe text, pentru a face umorul mai suculent. Vezi parodiile lui Radu (și nu numai).


 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2008-07-03 14:33:44
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE