|
|
|
|
|
|
|
|
|
Dor |
|
|
Text
postat de
roxana zeldea |
|
|
O stradă rece
și un cântec de leagăn,
în amintire...
Copilului din mine îi e frig,
are ochii de gheață
și membrele descompuse;
degetele lui mici... șerpi,
sufletul lui se târăște
...reptilă,
iar visele se scurg clepsidră
în universul polivalent
al nesiguranței.
Labirint sine-qua-non,
șosele șterse și gri,
livezile ploii... sterile.
Asemeni unei dureri congenitale
pântecul vieții
se zbuciumă aleator.
Mi-e dor de mine copil,
cu leagănul purtat pe brațe,
de ochii mamei clari,
de gustul laptelui,
mi-e dor de viață
Azi sufletul meu s-a rătăcit absurd
în intersecțiile de piatră.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|