FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Regăsire
Text postat de roxana zeldea
Aseară, ți-ai așezat capul pe genunchii mei,
Căutai tăcut drumul către inima mea,
Îți alintai chipul
Și parcă
Nimic nu mai exista…
Tăceam și eu,
Chiar și fereastra își liniștise vrăbiuțele,
Salcia își alungase vântul,
Iar oamenii se ascunseseră în carapacele sufletului.

Ploile s-au încătușat în peșterile cerului,
Îngerii s-au transformat în rocă,
Iar Divinul aștepta deznodământul…

De mult n-ai mai atins tacit extremele sentimentale,
N-ai mai căutat regăsirea.
Stagnai în nepăsare, în cotidianul tău zbuciumat,
În raționament
… Eu în visare.

Am înțeles că ești karma mea
Și, reciproc mă adâncesc în tine,
Îți sunt mireasă,
Dar ruinele timpului încă se mai clădesc în noi,
Plata adamică ne scrie destinul…
Trezește-te!
Îngerii ne așteaptă la altar.

Bună dimineața, domnul meu!


Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  multumesc pentru informatie  
Postat de catre roxana zeldea la data de 2008-06-26 13:38:44
         
 
  Roxana Zeldea, sunt admise cel mult trei texte pe zi. Textele invalidate pot fi repostate maine.

O zi buna
 
Postat de catre Veronica Mitroi la data de 2008-06-26 13:31:00
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE