|
|
|
|
|
|
|
|
|
Pierduta nebunie |
|
|
Text
postat de
m. marius |
|
|
Pierduta nebunie mă încearcă
Și ca o fiară creieru-mi sfâșie
Cotrobăiesc în inima mea seacă
Și nu gasesc nimic. E vid, pustie
Și nepăsarea cum că nu mai bate.
Un ochi închis ce lumea întretaie
Nimicnicit de-a nebuniei șoapte
Orbește-n întuneric. Vânătaie
Pe sufletul strunit cu-atâta grijă
Și încordat gingaș precum o liră
Un ultim salt, o ultimă voltijă
Conduc pe-un drum închis. Și ce mă miră
E că asaltul nebuniei mele
Se face-ncet. Cu sufletul de zgură
Mă simt captiv, blocat între zăbrele
Căci nu mai simt nici dragoste, nici ură.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23973 |
|
|
Comentarii:
120095 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|