|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cântecul pădurii către cel ce moare în frunzele ei |
|
|
Text
postat de
Calin Samarghitan |
|
|
Apleacă-ți genunchii în frunzele moarte
oprește-ți suflarea, vântul mă minte
toți cocorii peste mine
strigă-n zările străine
tinde-ți mâna, mâna dreaptă
inima ta dreaptă peste mine.
Cine te împresoară? Cine te strigă?
apa fântânii setea lovește
nu te chem, tu vii, iubite
rădăcinile-s grăbite
ochiul tău se-nchide, ochiul tău
se stinge peste mine.
Te-ntinzi peste pietre, sunt ție murirea
iubirea povară-n fâșii se topește
sarea gândului ne frige
munți străini tăceri apasă
inima se frânge, toamne-adânci
ea strânge peste mine.
Doar tu mă mai cauți, doar tu mă mai lepezi
sunt ție pădure cu zilele repezi
singurătățile tale
doar de mine sunt pline
tinde-ți mâna, mâna dreaptă
inima ta dreaptă peste mine.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|