|
|
|
|
|
|
|
|
|
Căutătorii de îngeri |
|
|
Text
postat de
Marinela Preoteasa |
|
|
Căutătorii de îngeri
Între mine și tine se ridicase
un munte de pietre
prețioase și nu numai.
Numai tu și eu
eram oameni,
și totul părea de piatră și iarbă,
chiar totul
totul părea fără nume
și fără zâmbet
părea trist și meditativ,
tu și eu
în căutarea destinului
rătăceam pe drumul Soarelui,
ne găseam uneori,
dispăream uneori
după cuvinte înrobite tăcerii
și mirelui luminii!
Un ochi solar ne rotunjea așteptările,
ne privea cosmic
și fără putință ne ridica uneori
să ne privim bănuitori
precum căutătorii de îngeri
. . .
prin feeria vieții
cu pași calculați
pe poteci lunecoase și reci
ne poticnim la fiecare pas,
ca-n propriile noastre greșeli
languroase și zeflemitoare,
ca niște femei-polițai
ce-ți fulgeră sub nas:
un invariabil
"pe aici nu se trece!"
. . .
Se înalță noi umbre
bizare, mișcătoare, suave, prelungi
și ispitite de bogăția muntelui,
un "când e să fie!"
sacadat și repetitiv
fulgeră cărarea
și ne ajută
să ne prindem de mână!
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Exact,driblingurile pseudopoetei ce-și ascunde lipsa de formă după tricoul academiei, nu o scutește de o ratare de proporții:mai rar așa un deșeu literar cu pretenții! |
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2008-06-14 21:25:06 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Marinela, dacă la întâlnirea cu Raț, în locul lui Rădoi ai fi fost tu, am fi rămas fără fundaș stânga... așa, am pierdut un mijlocaș la închidere
hai Romania |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2008-06-14 21:07:39 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Raluca, mulțumesc de trecere și pentru vot. Mă bucur că îți place poemul.
Radu, mă bucur că ai citit cu atenție poemul, îți mulțumesc. Oprindu-te exact asupra unor versuri ce-mi plac și mie, versuri ce aș fi dorit să nu treacă neobservate, îmi devii simpatic.
gheorghe rechesan, nu-mi place să răspund la provocări!... Cred că știi și tu " că unde este lege nu e și tocmeală" și-n acest context, te rog să scrii corect (după legea academiei române!), scrie "încâlceală", "întâlnit", "cât",... în loc de cuvintele în cauză,ce le-ai scris cu "î" în loc de "â", dacă așa trebuie să facem, nu crezi că trebuie să avem și o autodisciplină când ne exprimăm în scris?!
Când mai scapă, din taste, mai scapă, doar oameni suntem! dar tu parcă insiști să nu schimbi acest "î" când este nevoie.
În rest, mulțumesc de trecere,
Doamne ajută!
|
|
|
|
Postat
de catre
Marinela Preoteasa la data de
2008-06-14 19:46:00 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Cred că acest text este ilustrarea perfectă despre modul în care nu trebuie să arate un poem!Argumente:
-ideea este ambiguă, neclară,neconvingătoare
-mesajul?poate ne lămurește POETA
-tonul este emfatic, fals
-abundă epitete de un amatorism dezarmant pentru un cititor cît de cît cultivat:ochi solar,poteci lunecoase și reci, bogăția muntelui,trist și meditativ(aici pe marginea pleonasticii)
-imaginile poetice diluate în autosuficiența cu care autoarea își închipuie(maladiv) că scrie ceva "nepieritor"sunt însoțite de metafore seci,utilizate de la Enăchiță Văcărescu încoace de generații de epigoni:mirele luminii,drumul Soarelui,feeria vieții
-o platitudine a exprimării însoțită de agramatisme flagrante:"ce-ți FULGEREAZĂ!
-repetiții inutile, exprimări pe marginea ridicolului..involuntar!"un munte de pietre
prețioase și nu numai"
(apropo:"no pasaran" era sloganul unei Spanii republicane, ce legătură are cu greșeli languroase și zeflemitoare ca niște femei polițai?)
În concluzie cred că este un eșec liric, o încîlceală de fraze greu de întîlnit și la un debutant în ale literaturii, darmite la o
persoană cu pretențiile și "aureola" lui M.A.! |
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2008-06-14 15:39:10 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
''Între mine și tine se ridicase un munte de pietre prețioase și nu numai.'' - ce fel de pietre mai puteai găsi acolo? ar mai ramâne pietrele de râu, de canastă, și, în fine, pietrele de la rinichi, deși ultima ipoteză mi se pare cea mai puțin probabilă, ea nu trebuie exclusă.
mă întreb care o fi acea nuanță fină care separă sensul lui ''fulgerează'' din versul ''femei-polițai ce-ți fulgerează sub nas'', de ''fulgeră'' din versul ''fulgeră cărarea și ne ajută''
mă mai întreb dacă rafala unei mitraliere e mai mult sacadată, sau mai mult repetitivă - iată genul de întrebare pe care ți-o pui doar o singură dată, mai ales dacă nu te afli în poziția servantului, ci viceversa
oare cine o fi mirele luminii? tot un fel de războinic?
cât de feeric poate fi să te poticnești pe potecile lunecoase și reci ale vieții?
rareori mi-a fost dat să citesc ceva atât de incitant, profund, enigmatic
și tot n-am aflat dacă ai prins vreun înger
dar dacă prinzi vreo îngeriță, te rog, suna-mă
P.S. bună, Raluca |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2008-06-14 15:21:24 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"bănuitori precum căutătorii, cu pași calculați"... o atitudine, o alegere ca o devenite, atâta vreme cât încă se mai "fungeră" pe cărare, iar muntele mai este o ispită. Interesantă viziune a vieții, pentru cei care caută!
vot
drag - Ralu |
|
|
|
Postat
de catre
Raluca Oprita la data de
2008-06-14 15:02:07 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|