|
|
|
|
|
|
|
|
|
Jurnal |
|
|
Text
postat de
cornelia claudia iakab |
|
|
Repet într-una: nu vezi!
Te prefaci, te joci, totul e circul tău, autismul tău!
Privirea mea cu a ta nu s-a întâlnit vreodată, dar afirmi că ne fixăm pe aceeași mare puritate.
Sunt singură, durerea mea nu are leac decât în voința mea, nu mă pot baza pe nimeni altcineva și am de adus din nemanifestare: fericirea, mai multă forță a vieții așa cum nu s-a putut acolo la marginea imperiului.
Repet într-una: nu vezi!
Dar nu pot a-ți spune de ce, dușmanul e în tine, o parte din suflarea ta. Nu vreau lupte, sunt obosită, așa că aleg un drum doar pentru o persoană, eu si sotul meu si copilul meu, veșnica treime câștigătoare.
Reiau fiecare pas de zeci de ori, trebuie să fie perfect.
Uneori simt cum puterile dorm adânc, prea condensate în forme. Nu vreau să trezesc mișcări greu de controlat. Sunt obosită.
Sunt obosită.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23973 |
|
|
Comentarii:
120095 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|