|
|
|
|
|
|
|
|
|
cuibul de cuc |
|
|
Text
postat de
. solitaire |
|
|
ne sunt orele ca niște salcii
pline de larma secundelor
ce nu se vor înecate
așa cum stăm și noi acum
în tăișul de apus
și cuvântul nespus
azi, mai mult ca niciodată
te-ai plimbat pe străzile
gândurilor mele
mult mai înalt decât te știam
dar căldura privirii
tale îmbrăca în staniol o fereastră
închisă
omisă
mă iubeai privind
mă priveai frunzărind
cum mă frunzăreai când
lumina se strecura în epiderma-mi
ca un prunc la sân adormit
o alta zi a înnoptat lungindu-se
pe spinarea mea precum cadâna
între pernele de mătăsuri
perverse
imense
de parcă n-ar știi că fiecare
își poarta dorul
la fel ca pe un cuc
fără de anotimpuri
într-un cuib fără de cuib.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|