FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Sunt piatra unghiulară....Lumen Christi!
Text postat de Cristi Iordache
„Iar noi ca fecioarele să cântăm Domnului,
căci cu slavă s-a preaslăvit...”

Nu mai am mașinuța de la tata;
se strângeau copiii în jurul meu
-el ne-a părăsit de mult-

mi-e dor...
Spinarea-mi e parte din zidul mânăstirii.
„Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!"

Tânjesc după nuiaua bunicii,
când plin de noroi mă jucam, neștiind timpul.
Să adorm pipăind rănile bunicului,

doar cele lăsate de gloanțe.

Alt foc nu se acceptă;
cremenele aprinde lumânarea.

Un tunning dincolo de zidul gros
„ooooh, viața mea...!”,
cățiva tineri chiuind; trăiesc clipa.
Cum arată heruvimii lor?

Îl astept pe Isus asemenea îngerului nimicitor în Egipt
și mă pierd prin vremurile pământului ars al cărămizii,

zdrențuiesc istorii și lumi.

Dacă trăia mai mult,
mă putea supăra mama cu ceva?
Sau eu pe ea?
"Doamne, Dumnezeul meu, cântare de petrecere și laudă....”

Habar n-avea ce-nseamnă pizma și mânia,
nu m-ar fi învățat;
mi-ar fi spus că nu e bine să mă lipesc de ziduri reci.

Est enim phase id est transitus Domini

Văd ucigașul lui Mihai...
trupul de la Turda,

capul este la doi pași de mine.
„Veniți de luați lumină!”

Cine sunt eu?
Fiicele mele vor recunoaște cărămizile,
poate chiar se vor contopi cu ele,
întrebându-se de ce nu le-am învățat ura.

Deo gratias

Iau lumină de la maica Andreea,
două flăcări...
ne privim de parcă noi înviasem.
Risipiții!
O trage stareța în spatele toacei.

Cu lumânarea la piept
mă-ntorc acasă.
Vag răsun㠄ooooh, viața mea...!”
„Dumnezeu să-i ierte!”
Câteva lumânări lângă mașina cu tunning,
răsturnată.

Am uitat să las cărămizile,
mi-e rece și greu;
port zidul pe umeri.

Sunt piatra unghiulară
lovită de lemnul crucii.
Lumen Christi!



Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Tavy,
mersi de citire si vot.
Cat de curand, eu voi fi absentul.

Ma cheama datoria, dupa vacanta aceasta, prelungita.
Respect.
 
Postat de catre Cristi Iordache la data de 2008-05-08 15:24:33
         
 
  stimate prieten iarta-mi intarzierea, o problema majora m-a tinut departe de sait, acum cred ca nu-i prea tarziu sa citesc in piatra, forma si stilul... unui bun samaritean.

vot cu drag, tavy
 
Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2008-05-08 12:29:21
         
 
  Iulia,
daca nu gasesc partea filozofica, nu scriu.
nu stiu de ce.
Temele preferate sunt, dragostea si existenta .
Ma onoreaza vizita si remarcile tale.
Lumen Christi!
 
Postat de catre Cristi Iordache la data de 2008-05-07 23:30:49
         
 
  Domnule Cristi Stanculeasa,
un comentariu muncit:)
nu stiu daca merit atat interes, dar promit sa invat...
multumesc mult pentru sustinere.
 
Postat de catre Cristi Iordache la data de 2008-05-07 23:10:17
         
 
  Felicitari, Cristi !
Mi-a placut acest poem frumos construit, cu ecouri de parabola ...in care dramatismul trairii se transforma intr-unul filozofic ...
drag, iulia
 
Postat de catre iulia ralia la data de 2008-05-07 20:49:02
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Cristian,
Oare ce/cine se află dincolo de aceste cuvinte?!
Este omul și trăirile lui!
Am încercat să văd dincolo de acest poem și am înțeles că a construi un univers al cuvintelor este mai mult decât a te așeza la o masă de scris și a-ți așterne gândurile...
Și tu știi ce vreau să spun!!
Trebuie să simți și să trăiești viața fiecărei litere!
Sau măcar o parte...
Și atunci vei înțelege cine ești, de ce scrii, de ce simți lucrul acesta, acela, etc.

Am citit de câteva ori poemul tău și am ajuns la concluzia că ai lucrat ceva la el...

Așadar * și aprecierile mele!!

Drag,
Cristi
 
Postat de catre Cristi Stanculeasa la data de 2008-05-07 19:56:50
         
 
  un bâlci e viața!
orizontul limitat naste misticismul
natura umana

multumesc, Nicole!
Lumen Christi
 
Postat de catre Cristi Iordache la data de 2008-05-07 15:58:00
         
 
  Îl astept pe Iisus asemenea îngerului nimicitor în Egipt și mă pierd prin vremurile pământului ars al cărămizii, zdrențuiesc istorii și lumi...

Deosebit textul tau, indeamna la meditatie.
Credinta este piatra de incercare a crestinului!
Relele toate se risipesc atunci cand inima omului se transforma, prin iubire si iertare, in altar.

Aprecieri!
Drag, Nicole

 
Postat de catre Nicole Kumar la data de 2008-05-07 10:38:39
         
 
 

Distinsa Sandra Filimon,
multumesc pentru avertizare si vot.

Merg sa corectez.
 
Postat de catre Cristi Iordache la data de 2008-05-07 00:20:59
         
 
 
Las un vot, cu mențiunea că dativul pentru toacă e toacei

 
Postat de catre Sandra Filimon la data de 2008-05-06 23:48:38
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23878
Comentarii: 120196
Useri: 1418
 
 
  ADMINISTRARE