PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Biblioteca din Alexandria Text postat de george savu ......................................................22. Sales manager 1. Scris este cu aldine în toate Cărţile Sfinte, în pove-story-oarele cu mironosiţe, precum şi în Cartea de Bucate, cum că visele femeilor se împlinesc, odată şi odată. Aşa cum Julia Vernon visa, şi apoi vorbea despre blănuri de nurcă, despre sprayuri cu vitamine, paraşute ca ea şi baloane de plastic de unică folosinţă, iar aceste vise împlinite sînt, aşa şi Urfelia a sperat, a jucat şi a cîştigat. 2. Vine un moment cînd cineva important ţi se insinuează în viaţă şi în Apartamentele Reunite, iar dacă acela este John Perpedis şi este lider al Distribuţiei în cartierul State, cu atît mai bine. Pentru că nimic in viaţă nu-i întîmplător, toate lucrurile şi fenomenele au rezonanţă cu alte fapte şi întîmplări de zi cu zi, iar aşa cum horoscopul ne îndrumă paşii de dimineaţă pînă seara, tot aşa trebuie să credem în predestinare, ba chiar mai mult decît în iminenta moarte ori în declaraţia de venit implacabilă. 3. Erau mulţi lideri ai Distribuţiei în State. Dar printre ei, precum marca faţă de cruzeiro, precum rubla faţă de leul moldovenesc şi precum galbenul faţă de para, John Perpadis se ramarca. Director de Vînzări era, dar pentru că erau mai multe boutiquri decît supermarketuri, iar la boutiquri erau cel puţin una şi cel mult trei Directoare de Vînzări, concurenţa era mare şi benefică. 4. Iar viaţa anterioară a lui John Perpedis nu-i fu cunoscută Urfeliei, ci doar o mică frîntură din trecutul lui apropiat, căci viitorul lui, mai mult sau mai puţin îndepărtat nu este cunoscut decît de analiştii sociali şi prezicătoarele de serviciu. 5. Iar întîlnirea dintre John Perpedis şi Urfelia a fost aşa: La boutiqul cinci din de vestul cartierului State, era de serviciu de la orele 14,00 la orele 23,00 Maria Iuda; ea avea nouăsprezece ani, experienţă minimă in domeniul vînzarilor şi contract de muncă pe durată limitată. Boutiqul era din tablă, cu acoperiş de carton ondulat, iar fundaţia lui era direct pe Pamînt, unde ea primea contravaloarea a şaizecideeuro, diferenţa fiind trecută pe cartea de muncă, deci fictivă şi nerambursabilă, deşi pe lună se contabilizau alte cifre şi date contabile. 6. Maria Iuda fiind nemulţumită de salarizare, adresă în scris trei scrisori de intenţie;prima către OFM, a doua catre OPC şi a treia către Administraţia Financiară. De fapt era o singuă reclamaţie, dar în trei exemplare. Iar formularea ei a fost gîndită, procesată şi printată pe unitatea, monitorul şi imprimanta HP a calculatorului din generaţia Pentium cinci a hackerului Strezoiu, care era şi fratele ei de lapte. Caracteristicile hardului, procesorului şi mai ales ale imprimantei au fost depistate de către cei cu responsabilităţi în domeniu, altfel nici noi n-am fi aflat, după o lungă perioadă, aceste informaţii clasificate şi nici n-am fi putut scrie despre ele. 7. Cei sesizaţi au dat curs reclamaţiei şi la orele 9,30 a.m. Ionica Măceş însoţit de inspectorul Prigore de la OPC, dar fără Piculeţ Mirandola de la Curtea de Conturi (care era cercetat penal), s-au prezentat la boutiqul cinci. John Perpedis tocmai aştepta să i se semneze facturile şi Urfelia intrase să cumpere trei kile de roşii extra. Iar în timp ce semnau procesul verbal, in calitate de martori, s-au cunoscut, cînd au ieşit s-au plăcut şi mai apoi s-au iubit. 8. Apoi John Perpedis avu o lungă convorbire celulară cu directorul Bibliotecii Judetene, aşa ca între prieteni şi foşti colegi la Stefan Burghiu, iar după două săptămîni Urfelia era angajată la secţia Împrumuturi (de cărţi, bă ţugulanule care citeşti şi nu de altceva, doar sîntem la bibliotecă, nu la bancă ori la cooperativa de credit! 23. Invocaţie şi explicaţie 1.”Ajută-mă muză să cînt revenirea Culturii în State, /Graţie celor înzestraţi cu talent şi celor de la Culte /Versul şi proza lor s-ajungă la lumea care citeşte/ Şi nu să ramînă-n sertare ori pradă la critici.” (autocitat) 2. Nu-i uşor să demonstrezi celor care se ocupă de afaceri, de curăţenia în urbe ori de distribuţie, că orice cuib (cenaclu, celulă), literar(ă), are nevoie de un mecena, iar atunci cînd acesta este absent, măcar de un substitut de mecena. Iar cenaclul Mic-dejun Literar avea mare nevoie de un spaţiu. 3. Pentru că George Sand se certase la cuţite cu directoarea LTPU , pe diverse motive (nu pierdem noi timpul acum să vă explicăm din ce motive se pot certa două femei, cine ştie ştie de ce, iar cine încă nu ştie nici că va afla!), iar cea din urma îi suspendă ei dreptul de a ţine şedinţele de cenaclu, sîmbăta, începînd cu orele 9,00 a.m., în Laboratorul de Creaţie Literară. Apoi oferi spaţiul Matildei Moceanu, care avea propria ei formă de culturalizare a maselor denumită Free Debate. Iar pentru şoferi, precum Himlet şi Chiftinelus Caesar, ori pentru profesorul Marin care a studiat limba rusă, primul cuvînt se pronunţă aşa cum se aude, iar al doilea ca şi cum ai spune Tibet. 4. Atunci Urfelia se oferi voluntară. Ea îi puse la dispoziţie prietenei sale Apartamentele Reunite, unde avea aceleaşi condiţii, ba chiar mai mult, asigura chiar un minimum de protocol. Pentru că Urfelia, după ce a fost angajată la Biblioteca Judeţeană, începu să aiba o relaţie specială cu cărţile şi cu cei care le citeau, iar cînd află că cei care le scriu sînt chiar în jurul ei, avu o revelaţie, nu dormi cîteva nopţi, timp în care se gîndi acut şi pregnant în ce gaşcă a intrat. 5. S-o înţelegem şi pe ea, pentru că înţelegerea vine din experienţă şi din bun simţ! Urfelia era absoventă a Liceului 9 Cărămizi, devenit ulterior „Colegiul Naţional Ionică Mason”, specialitatea faianţar-mozaicar, dar n-a practicat nici o clipă meseria, măritîndu-se ea de tînără. Dar, precum suratele ei din filme şi telenovele, pentru care vine o vreme cînd trebuie să devină independente, ca să nu mai fie roabe la cratiţă şi la spălat şosetele unor Himleţi ori Chiftineluşi, deveni foarte feministă după ce urmă cursurile comasate de biblioteconomie, dar mai ales stînd de vorbă cu prietena ei, Sanda a lui George şi cu chiriaşa ei, Răsturnica, studentă la Universitatea din Făurei, forma de învăţămînt la distanţă. ............................................................................................................ 33. Sedimentări 1. Acum, dacă ar fi să o întrebăm pe Urfelia, ar mărturisi cusinceritate, coborîndu-şi genele ei lungi, rimelate şi arcuite cu produse de specialitate şi de la firme cu renume. Ar afişa zîmbetul ei seducător şi discret, iar o plăcută roşeaţă i s-ar aprinde in pomeţii ei uşor asiatici. 2. Ar recunoaşte că înainte de a se angaja la Biblioteca Judeţeană, Sectia Împrumuturi, citea numai cărţile recomandate de programele şcolare, iar atunci cînd nu le găsea pe la colegi, doar rezumatele şi opiniile criticilor. 3. Dar dacă omul sfinţeşte locul, cum se mai spune, iată că şi locaţiile pot influenţa omul. Este ştiut faptul că, dacă slujitorii Cultelor pot aghezmui orice şi oricînd, există în contrapartidă şi locuri din care poţi ieşi aghezmuit cît poftesti. 4. Aşa şi cu Urfelia. Stînd ea toată ziua printre cărţi, după o vreme i se deschise un apetit pentru lectură ce nu putea fi justificat numai prin obligaţiile profesionale. A început prin a studia cărţile cele mai solicitate de către cititorii de rînd, iar în scurt timp a trecut şi la cele solicitate de către specialişti. Ce vorbă multă, acum este în măsură să recomande calupuri întregi de literatură. 5. A citit Arta iubirii, Arta de a nu scrie un roman, Arta culinară, Arta e lungă, viaţa e scurtă şi chiar Numele Trandafirului, pe care il povestea noapte de noapte lui John Perpedis, la ţigara de după. Mai puţin pasajele în limba latină pe care i le citea direct din carte. 6. Dar un astfel de trai te inspiră total şi ea căuta să îmbine plăcerea lecturii cu obligaţiile profesionale. Întîi a citit tot ce se putea citi despre istoricul Bibliotecii Judeţene, apoi despre bibliotecile din cele şapte judete limitrofe, ba chiar se documentă şi despre bibliotecile cu care Biblioteca Judeţeană era înfrăţită, adică, Biblioteca Româno-Franceză, Biblioteca Româno-Engleză, Biblioteca Pentru Toţi, Biblioteca De Buzunar etc. 7. Logic era deci, ca pînă la urmă să ajungă şi la Biblioteca din Alexandria. Întîi ca o neinţiată ce era, solicită un schimb de experienţă la sud de Dîmboviţa, apoi se documentă mai în profunzime şi în primul concediu de odihnă plecă în excursie în Egipt. Reveni din concediu foarte tăcută, rezervată, melancolică, de parcă un gînd ascuns o eroda, o măcina intelectual. 8. Sursele autorului (trei la număr, adică John Perpedis, George Sand şi Răsturnica, chiriaşa) spun că atunci cînd ea a aflat de soarta tristă a Bibliotecii din Alexandria, a plîns pîna i-a secat izvorul lacrimilor, fardul i s-a scurs pe faţă şi rujul pe toate filtrele ţigărilor Camel. 9. Trei zile s-a învoit de la serviciu, timp în care a stat în cămaşă de noapte, n-a gătit nimic, n-a citit nimic. Iar noaptea dormea singură în Dormitorul Roz de la etaj, pe John nu-l mai lăsa să o cunoască în sens biblic, nu răspundea la telefon, iar pe Răsturnica o ignora ca şi cum nu i-ar fi plătit chiria de şase luni. 10. Toate aceste fapte au determinat-o pe George Sand să poarte o discuţie de principiu cu Urfelia. Abia după două ore s-a cristalizat concluzia. Care era cutremurătoare şi lăsa loc pentru ipoteze prezumtive si anticipative. 11. „Se poate întîmpla acest fenomen şi cu Biblioteca Judeţeană? Oare există şi la noi indivizi care să procedeze la fel? Dar cărţile din patrimoniul Biobliotecii Sindicale spun, oare, aceleaşi adevăruri precum cele de la Biblioteca Judeţeană? Dacă unii dintre noi gîndesc că doar cărţile de la Biblioteca Sindicală sînt cele care spun adevărul? Şi în cazul acesta ce nevoie mai avem de cele de la Biblioteca Judeţeană? Iar dacă nu spun aceleşi adevăruri precum cele de la Biblioteca Sindicală, atunci sînt inutile si iarăşi există riscul să fie distruse ori arse!?” 34. Istoria se poate repeta 1. Da, istoria se poate repeta, pentru că nu degeaba ea a fost comparată cu o femeie bătrînă, care din cînd în cînd mai uită ce a făcut şi ce a povestit suratelor ei pe cînd ieşea de la Capişte, ori după un pahar de vin sfinţit, primit la împărţeală. 2. Iar un scenariu precum cel de mai sus, gîndit de Urfelia, este oricînd posibil, după cum se va vedea şi în rîndurile care urmează. Răuvoitori care strică ordinea firească a comunităţilor şi a legilor deja votate şi contrasemnate sînt destui. A se vedea opiniile lui James Carrnagie din Australia, care are crescătorie de struţi la Bîlhacu şi de canguri la Bentu şi care încearcă să ne aburească, susţinînd că la ei este sus şi la noi este jos. 3.Dar autorul, care a scris aceste rînduri, aflîndu-se el la vîrsta senectuţii, dupa ce întii s-a şcolit la Colegiu, la Şcoala de Duminică, la Şcoala Personalului şi la şcoala vieţii, acum cînd pentru el au mai rămas doar puţine lucruri, fapte şi fenomene ce mai au secrete, 4. Acum, cînd işi revizuieşte aceste însemnări, este convins că toată această înşiruire de fapte este un cumul de factori şi nu rodul bastard al întîmplării. Deşi aceste posibile interferenţe l-au însoţit toată viaţa cu incertitudinea lor şi îi vor marca şi restul zilelor pe care le mai are de trăit. 5. Căci ele sînt ca o mixtură, ca un melanj, care dacă nu spun ceva sigur, nici nu denotă în final faptul că el a vorbit despre ele ori cei pe care i-a cunoscut au vorbit prin gura lui. Şi nici nu este în stare să priceapă dacă există o conspiraţie a personajelor ori este pur şi simplu o urzeală a imaginaţiei. 6. De aici şi neputinţa lui de a scrie cum trebuie, care se trage din uzura minţii lui ai cărei neuroni i-a folosit mai mult decît era necesar, pentru a nu se spune despre el ca despre alţii care au mintea odihnită, ori altfel spus şi mai sacramental: „Tu care judeci pe alţii, oare nu te osîndeşti singur”? (fragment din romanul "Profana scriitură", editura Raluca, 2007, Buzău, capitolul Cartea Urfeliei) Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23931 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE