FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Eidetism
Text postat de Andrei Ghejan
Rătăcim...
Ascultăm focul,
Dansând ciudat cu umbrele noastre
In cupele de "rouge",
Cerșindu-și rubinele
Ascunse.
La pieptul tău,
Ultima frontieră a inimii în palatele de marmură,
Lumina-i încă tânără descoperind:

Feminitatea...
Eram adolescent când mi se strecurase prima oară:
"Miracolul iubirii, înainte de legi și de predici,
E ca un zbor de bumerang,
Imaculat și lin precum cercul desenat de o acvilă
Inotând în cerul senin."

Eidetism...
Sorb fiecare clipă ca pe o
Triadă absolută a dragostei :
Eu, tu și primăvara.

Mai am un pic și
Iar o să plâng...
"Să fie oare de vină...?
Tu!..., numai tu
Ești de vină!"
Respir adânc, cu toată forța rămasă :
Undeva,
Liniștea are parfumul somnului tandru de după...



Instincte


Războaie,
intrigă,
trădări,
instincte primare,
sexuale.

Cineva, spunea odată :
"-Umbra războaielor, câte au fost, sunt femeile..." :
gardă!

Cu apelativul de supraviețuitor,
născător de noi umbre,
parcă-parcă s-ar justifica
rolul și puterea reginei la șah :
pat!

și totuși, regina se mai ia câteodată :
înseamnă că ori sfârșitul este foarte aproape,
ori sacrificiul a fost sublim :
mat!



Orchestră

Motto:
"Corzile unui pian sunt totdeauna încrucișate"


În șoapte sigilate,
portativul plutitor a devenit greu.
De-atâta scuturat în bătaia cu vântul,
trianglu greșit ales, disonează obosit într-o altă cheie,
iar eu, un ciocănel de pian abandonat la întâmplare,
inutil,
la fel de gol ca un contrabas fără grif,
încă mai caut coarda plină de praf țopăind pe valuri.
Sinusoide răstignite,
alămuri,
iluziile s-au înnecat odată cu coda.
Printr-o harpă, sau două,
condamnat,
rămân în locul lor să cern beția unor amintiri la fel de inutile
într-o tobă spartă.
Restul arunc odată cu timpanele.
.
Plictisită,
rutina savurează dezordinea lăsată
cu rânjetul ăla nesuferit de saxofon răsturnat.

Undeva se aude totuși o vioară
... sună divin...

Păcat că nu-i din orchestra asta...



Jocuri de societate (mono-poly)

Iubire,
har de jucărie,
în lumea asta plină de cămătărie,
de crezi că vei găsi dobândă,
poți să mă vinzi ca pe-o anomalie muribundă
și cum ți-o fi norocul, dac-o fi să fie...

mă-ndoiesc că vei scăpa de sărăcie

De te vei vinde însă tu,
trăgând un cartonaș de firmament,
va fi păcatul tău, mai bine nu
te-ndrepți spre faliment.



Ceartă?

"Cu ce-am greșit eu Doamne,
Să iubesc două femei?,
Când doar una, spune lumea,
Că ai voie, dacă vrei..."

-Credem că scăpăm de penitență,
abrogând cu prea mare indulgență,
păcatul iubirilor pur sentimentale
necenzurate-n rațiune pe motiv de:
"simultane"
Să privim iubirea ca pe un dar divin.
Cât de mult putem atunci iubi,
fără lacrimi, fără să stârnim durere și venin?
S-ar putea numi iubire dacă
o prea mare mare-nfometată de flux și de reflux
ar "simbioza" cu două luni?,
sau ar fi privit ansamblul ca o absurditate, sau un lux?
Fixație?... denaturare?...
Păgânătate înfiorătoare?
De ce?
Ce crimă săvârșește omul care iubește?

"Dragostea e unică... e numai una și atât"

-S-o luăm de-a gata?... un mit?... un cult?
Moralitatea?
... ce e aia?
Introspecția în adevărata conștiință,
personalizată și personificată
e adevărata ta ființă.

"Cand pe cerul nostru simplu,
Strălucește doar un soare,
Cum poți tu precum nebunu'
Să vezi doi în loc de unu?"

Se spune că "Nebunii-s fericiți...!"

-Evident...o afirmație-prostie:
Cine-a zis asta?... era nebun și el să știe?
Era o vindecare temporară, la braț cu o veleitate și lucidă-reverie
a momentelor când mintea-i rătăcea și îi cădea în vrie?
Amintirea poate fi orice... dar nu e nebunie,
iar un nebun, probabil, înainte de orice... are amintiri și rătăciri
Sau n-are?... și-atunci, cine-i nebun?
Perceperea denaturată e oare ignoranță?
O lume deformată-ntr-o minte-anagramată
poate fi catalogată... mai degrabă :'ntortocheată.
Creață egal deștept,
Netedă egal defect.
Deci un nebun nu poate fi și-un prost neapărat
E doar de Cel De Sus neapărat,
și sigur... nu e vinovat.

"În morbida noastră frică
De-a sfida normalitatea,
Ne ascundem precum melcii
Oare , unde e dreptatea?"

-Antagonica dreptate-nedreptate.
Ne ascundem în fața conformismului absolutizat normalitate
și cine iese din tipare, e marginalizat: "denaturat!",
iar gestul lui: absurditate
Nefiresc?... de unde până unde?
Dincolo de limitat,
e absurdul la pătrat.
Nebunie?...
Ghinion.

"Și eu mint,
iar ea mă simte,
Mă trezesc într-un sfârșit,
Om bătrân fără-de-minte."



Negociere

Mă dezbrac de plictiseală
și dau limbi ceasului
poate reușesc să-l excit atât de tare
încât să-și piarda memoria...
am reușit doar să-l scurg
repede, repede îl iau pe dinapoi,
nu vreau să se termine prea devreme
și ca să-l enervez îi propun un 96...
cu greu a acceptat un 69,
dar să-l fac tot eu... primul pe 6...
până atunci a zis că nu se bagă...



Frame

tentaculele mării se-ascund în adâncuri
născând voluptăți ce poartă gânduri
albastrul apus e doar sferă de foc
ce-nghite fire de alb deșirat,
galben încins scăldat de ninsoare
s-a transformat în ploaie de pași
o mână o ține pe alta mai mare
zbor de cocori fugind de răcoare
părul tău negru ciufulește smaralde
umărul greu atârnat de obraz
o umbră pictează pe alta în roșu
scoica e roz, iar vântul e mov
vinul de porto calmează-un echilibru
de șoapte-nghițite și promisiuni
zilei ce pleacă la reciclare,
noaptea ce-apare...
e de-mpliniri




Vânt rece

Zidul răstoarnă o umbră prea lungă
O pungă aleargă speriată-ntr-un colț
Banca e tristă și ruptă de vreme
Strâng ploaia în palme
Și gânduri pe jos
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  'galagiei existentiale' ai adus instrumentele... o ratacire premeditata cu sens de cuprindere... rutinei un saxofon 'curbat si atarnat grumazului'... mai apoi eroticul cum o 'aritmetica senzuala' - cifrele curbate ori usor modelate...

Mă dezbrac de plictiseală
și dau limbi ceasului
poate reușesc să-l excit atât de tare
încât să-și piarda memoria...
am reușit doar să-l scurg
repede, repede îl iau pe dinapoi,
nu vreau să se termine prea devreme
și ca să-l enervez îi propun un 96...
cu greu a acceptat un 69,

intre sensibilitate si 'joaca' ai reusit sa redai parti de 'ochi si de suflet'... regards,


goia



 
Postat de catre nula nada la data de 2008-05-03 19:56:31
         
 
  Veronica,
incantat de vizita si multam de apreciere. Nu am pretentii de poet, dar, din cand in cand, ma cheama. De fapt, sunt doar niste ganduri...
Cu drag,
 
Postat de catre Andrei Ghejan la data de 2008-05-03 05:04:36
         
 
  Am citit textul mai devreme, am revenit la el, era lung si trebuia "asimilat".

Mi-a placut!!!

Vot si felicitari,

Vero
 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2008-05-03 05:00:25
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Cristi,
o surpriza placuta, un poet in pagina mea.
Multumesc de semn si apreciere.
Cu drag,
 
Postat de catre Andrei Ghejan la data de 2008-05-03 04:55:29
         
 
  Gheorghe,
esti mult prea amabil, as usual
Multumiri, te citesc la randul meu.
 
Postat de catre Andrei Ghejan la data de 2008-05-03 04:54:06
         
 
  Erată:transforma = transformi!  
Postat de catre Cristi Stanculeasa la data de 2008-05-02 22:27:17
         
 
  Orchestrație de idei!
Bucăți muzicale alese bine de către orchestrator!

Poți strânge gândurile în palme și poți să transforma pașii în note!

Sunt în avanscenă și privesc!

Vot, la scenă deschisă...

Cu drag,
Cristi
 
Postat de catre Cristi Stanculeasa la data de 2008-05-02 22:25:52
         
 
  Vot, la picturalul Frame...
cromaticSADE
 
Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2008-05-02 09:00:47
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE