PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Din versurile lui Valeriu Barbu (45) Text postat de Mariana Fulger aprilie 2008 «…amanta pictorului» unsprezece iconiţe, trei cruciuliţe şi… o fotografie veche aproximativ o sută optzeci de grade între umărul stâng şi cel drept – fireşte, nu am doi umeri stângi… trec în revistă odaia mică unde cinci Maica Domnului, câte doi Mihail şi Gavrilă trei Iisuşi şi-o Parascheva… de le-aş înveli cu o pânză albă aş fi tentat să le dezvelesc din când în când pare că s-au săturat privindu-mă siluindu-mi secunda îmbuibându-mi secunda, înghiţind-o cu cotul ascuţit spre umbră singurul portret limpede identificat cu oarecare certitudine este fotografia ta restul, icoanele sunt presupuneri simboluri Cine ştie de câte ori m-am închinat astfel la mama, la soţia sau amanta pictorului de icoane!!! Doamne, duhul Tău din pretutindeni strânge ramele în care stau găuri colorate doar când închid ochii văd dincolo _________________ «30 Martie» ieri noapte, după light out, deşi nu din cauza asta după ce s-a furat o oră şi nici din acest motiv am căzut din pat unul din gemenii înghesuiţi în acest bulgăre de lut mobil l-a buşit cu tălpile pe celălalt nu mai vor să doarmă împreună nici măcar unul cu picioarele altuia sau spate-n spate azi, până după-amiază, a dormit unul, cel trântit, la noapte e rândul arţăgosului… mâine îi împac, le voi spune că le dau lance şi cal şi-i mân la turnir dar cu testamentul înainte prin care lasă fiecare celuilalt povara n-o să vrea, precis se vor îmbrăţişa cu pace…! _________________ «dragă…» Măi Primăvară fato părul tău despletit mirosind a ierbi proaspete sânii tăi feciorelnici şi calzi ochii tăi albăstrii-sidef şi pasul lin şi sprinten totodată… nu te pot urmări nu te pot însoţi sunt cu genunchii pe grumazul iernii mi-e frică să-i dau drumul ar troieni preajma genelor mele …………………. Măi fată dragă, Primăvară ia-mă cu răbdare de braţ, uşor că-s bătrân şi neputincios să mă mai fălesc o ţâră ca odinioară… ehehei… ce vremuri! Măi nepoată Primăvară, câtă aşteptare nădejde să creşti şi tu uite, nici-o zăbavă… sunt de piatră…?! sunt o piatră, într-o piatră… şi piatra aceasta rostogolită, aruncată în lume n-a servit zidirii n-a servit drumului n-a servit albiei…, varului măcar morilor, nu staaau… şi aştept aşa cum numai piatra ştie ca o statuie a nimănui, pun frână vântului, ploilor… ieri o talpă m-a atins întâia oară nu ştiu să fi fost înger?! _________________ A trecut mai mult de o săptămână de la lansare… şi am uitat să menţionez prezenţa Codrinei Verdeş şi a multor altora. Rog să mă iertaţi. Gândul meu bun şi sănătate tuturor. Valeriu Barbu str. Traian 252, cod. 800186, Penitenciar, Galaţi Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   'Istoria cu gâştele e o altă filă a vieţii, a altora, de fapt. Aveam gâştele noastre în copilărie, dar acestea din poveste au ceva special. Familia unuia dintre prietenii tatălui meu, cu o istorie a ei lungă şi demnă de trecut undeva, pe un colţ de pagină, măcar, în istoria mare a neamului (familie de preot purtat de legionari legat de cai până când corpul i s-a despicat… atunci când aceştia au ales timpul şi locul să cureţe, cum credeau ei, istoria ţării)… Fiul acestui preot a învăţat împreună cu tata şi prietenia lor a durat… Atunci, în tinereţe, umblau împreună pe motocicletă. Într-o zi, când era singur, a intrat într-o plută şi s-a lovit rău la cap. Starea lui fizică şi psihică e mult deteriorată azi. Îi doresc sănătate. Mi-a fost, prin timp, de multe ori aproape. Avea coana preoteasă, în anii aceia un cârd de gâşte şi vişinată! La sfârşitul primăverii, ca toată lumea, golea damigeana de vişine şi punea altele şi zahăr pentru vişinata din care aveau să bea toată iarna. Aruncă, deci, vişinele alcoolizate în curte şi-şi vede mai departe de treabă. Înghit hulpavele şi înghit până când devin una cu pământul de late. Au murit, au murit… La ce bun supărarea?… Le iei fulgii şi le duci la gârlă… Umple preoteasa curtea de fulgi şi pene şi gâştele despuiate le cară cu toţii la gârlă. Trece ziua… În noapte, doar câinii simt depărtările şi unii oameni… Se lasă liniştea. Spre zori, cocoşii strigă soarele. Pe drum, în faţa porţii, gâştele, chele şi sprintene ca nişte draci ieşiţi din cazane. Ga, ga!… Ga, ga!… Coana preoteasă, în cămaşă de noapte şi cu părul răvăşit, iese pe prispă… Ptiu, drace!… Doamne, iartă-mă!… Au înviat necuratele!…' parte de umor si parte de real... (fragment 'spatii.20') cand Liviu B. a spus cele spuse... ma gandeam cumva ca benefic este bine sa incepi textul direct pliat pe 'actiune'... meditatiile ori 'gandurile' aduse anexat la intervale...' ok! 'Fata cea mare e pe lângă tine, Gina.'(Mariana Fulger) nu pot sa nu dau curs 'off topicului' - 'langa mine unde?' imi spune! gand bun, goia   Postat de catre nula nada la data de 2008-04-04 00:50:01 Parcurge cronologic comentariile acestui autor Text anterior       Text urmator               Grupaje de spaţii, într-adevăr. Gânduri, zăpăceli ale mele care nu vă dau linişte pe site. Mulţumesc frumos. Dacă n-ar fi cuvintele atât de murdare ale unor confraţi pe care i-am repartizat la intrare ca să... aibă ce comenta, n-ar fi atâta tăcere. Învăţ şi eu precum toţi cei care suntem aici şi nu considerăm că suntem geniali măcar din naştere... O noapte bună, Gina. Ziua bună în continuare, Veronica. E târziu la noi, acolo pe lângă tine, feciorul meu pregăteşte prânzul şi cina. Am rămas să-l ajut. Fata cea mare e pe lângă tine, Gina. Spovedania făcută, păcatele iertate, mă retrag. Sănătate şi mult bine tuturor.   Postat de catre Mariana Fulger la data de 2008-04-04 00:23:47               Profit de spatiul acesta ca sa spun ca si mie spatii.20 mi-a placut!!! Succes, Vero   Postat de catre Veronica Pavel la data de 2008-04-03 23:51:54               ok Mariana... don't worry... (spatii.20 au fost 'faine'...) take care & gand bun, g.   Postat de catre nula nada la data de 2008-04-03 23:46:01               E un text frumos, Gina. Toate sunt. Mulţumesc mult pentru lectură şi vot. Valeriu mi-a spus despre cele cinci texte ale unei domnişoare din Galaţi. Eu scriu şi în franceză şi în engleză, câte puţin şi italiană şi germană, dar nu mă încumet să fac traduceri de calitate. Cei opt ani în care am făcut franceză în şcoală au trecut de multişor. Nu mai stăpânesc bine limba. De aceea şi fac greşeli. De multe ori amestec limbile. Am spus nu. E mai bine să facă traducerea o persoană care vorbeşte şi scrie frecvent limba franceză. Va găsi sigur. O seară frumoasă şi noaptea liniştită. Ştiu că acolo sunteţi mai în urmă cu vreo două ore. Împliniri şi sănătate tuturor.   Postat de catre Mariana Fulger la data de 2008-04-03 23:37:39               'singurul portret limpede identificat cu oarecare certitudine este fotografia ta restul, icoanele sunt presupuneri simboluri Cine ştie de câte ori m-am închinat astfel' justificata indoiala... ideea de sine pastrata ca 'un bun necesar'... si e bine, spun! p.s Mariana, Val imi spusese ca are nevoie ca 5 texte sa-i fie traduse in franceza... initial m-am gandit la o 'terta' persoana... nu am primit raspuns... am citit textul tau postat in franceza si ma gandeam ca poate TU o sa-l ajuti... personal i-am spus ca nu ma incumet... ma iarta de off topic - stiu ca la tine nu deranjeaza... thanx, gand bun voua, regards, goia   Postat de catre nula nada la data de 2008-04-03 23:22:15	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23983 Comentarii: 120107 Useri: 1426
ADMINISTRARE