|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ploi |
|
|
Text
postat de
. solitaire |
|
|
Când plouă prea mult plouă cu pietre
și cerul devine solid
te-ai întoarce-n plămânul lichid
cu ambele fețe
îmbujorate de mirul din floare prea pline
de râs și fervoare
căci din ce ai risipit zefiru-ți rămâne
răsfirând melancolic doar crengi
rămurind în regrete în timp ce tu
inspiri până în adâncul fântânii
uscat de sub pietre
și-apoi expiri până în tăișul lunii
coborât pe-un perete
migălos ca o umbră, docil să te-aștepte
să-nchei să resipiri
când plouă prea mult plouă cu pietre.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Gina
Doar incearca sa respiri adandc adanc cat poti tu de adanc.
Atat
solitaire
Postat de catre . solitaire la data de 2008-03-02 11:10:44
tu ma iarta ca uneori am plamani anemici...
regards,
goia
|
|
|
|
Postat
de catre
nula nada la data de
2008-03-04 00:18:32 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Nu stiu cat de bine ai simtit de-a dreptul sau doar ai intuit femininul poemului meu dar varianta ta reflecta extrema masculina a acestui poem. Distinct si curat.
-femininul care se inchide in interiorul fiintei cautand iesirea din propria forta, la tine masculinul cautand trecerea prin miscare, prin cautarea unui reper dincolo de umbre, a unei certitudini. E doar zefirul marele pericol. Se rezolva.
Femeia il vede in ploaia cu pietre. Precauta, nu va mai lasa ploaia sa cada, barbatul isi asuma riscul lasand zefirul sa isi faca dambalua.
Sincer mi-a placut. Se pun in valoare una pe cealalta. Poate asa la prima mana nu am gasit cuvintele potrivite in frazele scrise( poemele mele sunt fraze scurte) dar am tinut sa imi las scrisa prima impresie. Poate candva...cine stie ...voi reveni cu o completare.
aprecieri
solitaire |
|
|
|
Postat
de catre
. solitaire la data de
2008-03-03 00:18:49 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
când plouă'n aprilie, plouă cu pietre,
cerul devine solid,
te-ai întoarce-n plămânul lichid
cu ambele chipuri miruite de stropul din floare
și pline
de râs și fervoare
vezi, din ce-ai risipit doar zefiru-ți rămâne,
răsfoind melancolic în crengi
năluciri și regrete,
în timp ce tu mai inspiri din adâncul fântânii
străveziile pietre
și apoi le expiri în tăișele lunii,
coborâte-n perete
migăloase, docile, s-aștepte
să închei să respiri,
si să treci mai departe de zidul cu umbre subțiri |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2008-03-02 19:49:34 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Tocmai despre asta vorbeam, (poate putin ironica- ma iarta). Stiu foarte bine ce ai vrut sa spui. Si-mi place ca ai spus-o.
aprecieri
|
|
|
|
Postat
de catre
. solitaire la data de
2008-03-02 17:04:23 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Nu e vorba de respirație aici, Solitaire. A fost vorba, pur și simplu, de o simplă rezonanță. E una dintre poeziile pe care după ce le citesc imi spun că mi-ar fi plăcut sa le fi scris eu, poate, un pic altfel. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2008-03-02 16:52:49 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Se pare ca a facut exercitiul cu respiratia adanca, adanca cineva la care nu ma asteptam.
Asa este Radule. Plecaciuni pentru popasul facut pe pagina mea si pentru vot.
Sugestiile sunt bine venite oricum desi nu stiu ce schimbari as mai putea aduce acelui moment.
solitaire |
|
|
|
Postat
de catre
. solitaire la data de
2008-03-02 16:09:44 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
cred că l-ai scris pe nerăsuflate
mai cred că dacă vei reveni vreodată asupra lui, ar putea deveni un poem memorabil
aprecieri, oricum
vot |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2008-03-02 15:06:39 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Gina
Doar incearca sa respiri adandc adanc cat poti tu de adanc.
Atat
solitaire |
|
|
|
Postat
de catre
. solitaire la data de
2008-03-02 11:10:44 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Când plouă prea mult plouă cu pietre
și cerul devine solid
te-ai întoarce-n plămânul lichid
da-mi sensul si eu vin cu un comm...
cu ambele fețe
îmbujorate de mirul din floare prea pline
de râs și fervoare
siiii???
căci din ce ai risipit zefiru-ți rămâne
răsfirând melancolic doar crengi
rămurind în regrete în timp ce tu
inspiri până în adâncul fântânii
uscat de sub pietre
și-apoi expiri până în tăișul lunii
pescuim metafore de dragul ideii...aerat textul...atat de aerat ca sufoca...
o sa ma urasti...stiu...
g.
|
|
|
|
Postat
de catre
nula nada la data de
2008-03-02 07:22:44 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|