FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
...
Text postat de Ion Nimerencu
stau închis în mine ca-ntr-o cușcă
și visez la evadări în lanț
cu miros de cer și praf de pușcă
orele ma ronțăie cranț - cranț

în ființa mea sezonieră
port cătușe fără vreun motiv
îmi adun cenușa-n scrumieră
clipa trece totu-i relativ

de-aș ieși din firea mea opacă
să culeg misterele călâi
mi-am ucis curajul dar mă-nșfacă
șarpele ispitei de călcâi
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  ion, interesanta ideea din spatele acestui poem, interesanta dezolarea descrisa aici printr-o alegorie. am descoperit multe simboluri autentice, puternice, simboluri care merita analizate atent.

te trage inapoi insa rima, care dupa parerea mea arunca poemul intr-un soi de superficialitate de nedorit.

oricum, ideea merita exploatata.

petre
 
Postat de catre Andrei Petre la data de 2008-02-02 16:22:53
         
 
  touchee, imi place - ce spui aici, e un spleen ironic activ in visari/ evadari - si mai ales finalul...
(daca te intereseaza...)
'stau închis în mine ca-ntr-o cușcă' , istoria e repetitiva, nu ? idem, iulia r
 
Postat de catre iulia ralia la data de 2008-02-01 18:20:06
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23878
Comentarii: 120196
Useri: 1418
 
 
  ADMINISTRARE