FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
...
Text postat de Tudor Cires
femeie ce tulburi clapele pianinei cu palmele
câtã tristeþe
de parcã un întreg neam de titani
îºi plânge morþii în mine
simt noaptea cum îmi þintuieºte ºoldul
mã gândesc cã poate s-a mai surpat o iubire
dansez printre oameni scuipând sânge
cu indiferenþa celui ce trãieºte fãrã vise

uite floarea dãruitã
s-a îmbolnãvit de pojar
îmi spintec pielea
bolero dincolo de sunet
împrãºtii ritmuri pânã la cer

vântul îþi ºopteºte pe tâmplã
istoria unei desfãtãri interzise
sãrutul furat într-o noapte cu ploaie
ascunsul celor îndrãgostiþi

ºi dacã asta e-o clipã precum altele
de ce mã doare pânã la sânge
inima înãlþând zmeie
pe coama unui muson pârjolit
tu africã în care urlã toþi leii

întâmplãtor ne întâlnim sfâºiaþi între amãnunte
uitaþi ucenici ai cãrnii zidind un castel
din sânge ºi oase
închinaþi într-o bisericã a plãcerii
te mângâi ºi parcã încep sã-þi iubesc
mirosul de trandafir abia înflorit

pãºesc pe urma de fildeº
a piciorului tãu depãrtându-se
aud cum se nasc cuvintele de adio
teribil de alb e drumul pe care te pierd

clipa îºi pierde culoarea printre amintiri
rãtãcim prin zãpadã pe un drum ca o moarte

jucãrii
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE