FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Pseudocomentariul – hermeneutica de cartier
Text postat de Corneliu Traian Atanasiu
Acest text l-am regăsit pe un site evident mai bun, care nu are pierderi de texte din te miri ce. El este (dacă îl mai putem crede pe patron) încă în baza de date (ce eufemism optimist) a site-ului. Îl dedic domnului Kosta Vianu, singurul care mai are curajul să spună lucrurile pe nume.

*


Comentariul critic ar fi acela autentic, dar, evident, el se întîlnește destul de rar pe site-uri. El este unul obiectiv, făcut cu instrumentele unui profesionist, bazat pe o expertiză meticuloasă a textului, dar și pe competența cîștigată de autor printr-o îndelungă practică în domeniu. Competență care îi permite să clasifice și să evalueze textul.

Mai des se întîlnește comentariul colegial care este unul binevoitor, dornic să stabilească un contact, să flateze, să întrețină deschis un canal de comunicare. Chiar dacă pe acest traseu nu circulă decît amabilități fără valoare literară, este genul care întreține o atmosferă decentă între oameni care își doresc un gen de respect protocolar în locul unde încearcă să-și manifeste niște aptitudini care nu sînt apreciate în lumea mare. Comentariul colegial este unul de socializare, limită minimă a unei dovezi de atașament între oameni prezenți pe site pentru un hobby comun. Este un comentariu relativ inofensiv, nu face rău, dar nici bine. Pentru mulți el pare doar un balast care ar trebui evitat. Și încadrat la off-topic.

O variantă dezirabilă a comentariului colegial este comentariul impresionist.El este cel mai accesibil comentariu pornind de la text. Cel care îl face invocă sinceritatea simțirii sale, faptul că a fost mișcat, că a vibrat la unison cu cel ce a scris textul și cu cele pe care textul i le-a comunicat. El încearcă în consecință să dea expresie acelor impresii intrînd într-o oscilație armonică și întreținută. Este un comentariu subiectiv și, cu o vorbă consacrată în critica literară, îndrăgostit.

Comentariul disprețuitor este din capul locului răuvoitor. Nu este nici colegial și nici literar. Este parazitar. El se dorește, folosind un ton arogant (și cel mai adesea și agramat), un comentariu de pe poziții de superioritate incontestabilă. Se dovedește însă doar declarativ, evaziv și expeditiv. N-are substanță, n-are argumente și nu manifestă nici cea mai mică intenție de a porni de la text. E doar miștocăreală și bătaie de joc gratuită. Intențiile adevărate (nu cele declarate ipocrit) sînt cele de a ofensa pe cel comentat. Și asta se vede limpede din limbajul grobian folosit. Declarațiile ritoase de demolare sau demontare sînt doar figuri retorice pentru că recuzita lui e numai o îngrămădire impotentă de invective.


*

Comentariul indezirabil, răuvoitor este evident unul care face cu adevărat atmosfera irespirabilă, toxică. Merită deci să remarcăm unele subspecii ale sale.

Comentariul împleticit, care mai poate fi numit și dezechilibrat, este caracterizat, în ce privește intenționalitatea sa, de o anume precipitare necontrolată. Autorul se repede, pierzîndu-și brusc echilibrul, într-o direcție aleatoare pentru a se opri la fel de neașteptat într-o poziție instabilă și nehotărîtă. Luînd altă direcție, el va repeta la nesfîrșit, împiedicîndu-se și revenindu-și clătinător, un mers șovăitor, sincopat de avîntări și miraculoase opriri în pragul unor căderi oricînd posibile.

Discursul împleticit, rezultat al acestei motricități dezordonate, poate fi recunoscut după incapacitatea ortoepică de a rosti cuvinte bine articulate și corecte fonetic. Vorbirea are alura bîlbîielii și ținuta bălmăjelii. Comentatorul pare să dea curs știutei afirmații: i se limbă plimba-n gură.

Grafia alocuțiunii respectă bîiguiala gîndirii, prezentîndu-se ca o suită de sintagme sacadate și incoerente, întrerupte brusc sărind pe rîndul următor sau aruncînd niște puncte, puncte (în număr la fel de șovăitor, dar totdeauna măcar două, sugerînd dezechilibrul și nesiguranța perpetuă). Șirul gîndului se frînge mereu înainte de a putea fi formulat cu adevărat.

Comentariul împleticit este unul simptomatic. El trădează doar starea mentală a autorului, atît a gîndirii sale precare, cît și a unei emotivități alerte și capricioase provenită mai totdeauna din stimularea cu felurite droguri. E de înțeles că, în fața unei asemenea revărsări de umori stupefiante, textul nu mai e decît un pretext greu de luat în seamă. Și comentatorul, în ciuda împleticelii, reușește, cît de ciudat ar părea, să nu se împiedice de el. Îl escamotează într-un balet cu cît mai scălîmb, cu atît mai eficace.

Comentariul îngălat poate fi privit din mai multe puncte de vedere. Din punctul de vedere al limbajului pe care îl colportează, acesta este unul murdar, neîngrijit, slinos. Și este perceput la destinatar ca deșănțat, decoltat, deocheat, dacă nu ca necuviincios, nerușinat, mitocănesc sau chiar ca obscen, pornografic, scârbos, trivial, porcos.

Din punctul de vedere al celui ce se pretează la a-l arunca pe piață, acesta ne apare el însuși ca un ins neîngrijit, neglijent, nespălat, șleampăt și soios. Iar moralmente, ca un impudic, un indecent, un scârnav și-un spurcat.

Din punctul de vedere al formulării, vorbirea îi este însă neclară, imprecisă, încâlcită și încurcată. Comentariul se rezumă la a îngâima, a bâigui, a îngâna, a bâlbâi, a bolborosi, a îndruga cuvintele vulgare de dragul pronunțării lor cu gura plină, morfolindu-le ca pe o gumă de mestecat cu care autorul face balonașe, în timp ce pe la colțurile gurii i se scurge incontinent saliva. Din cînd în cînd, cu aceeași dezinvoltură, încercînd să pronunțe cuvintele firești, acestea se împrăștie pulverulent într-o ploiță de sugar.

Din punctul de vedere al mesajului, acesta sună doar ca o ocară adresată, fără a-i lua-n seamă textul, direct autorului. Înțelesul său este la fel de evident maculator ca gunoiul aruncat în curtea vecină, ca lăturile vărsate în stradă.

Intenția unui asemenea comentariu nu este alta decît aceea de a murdări cu vorba. A îmbăloșa pe cel căruia îi este adresat. Este un vădit atac la persoana pe care o terfelește sub pretextul fals că ar demonta vreun text.

Și comentariul îngălat este unul simptomatic, el dă seama doar de maniile autorului său și ignoră vădit textul. Îngălarea este starea lui și se recunoaște și în ceea ce produce și comite dintr-un fel de răzbunătoare dorință de a-i amesteca pe toți în troaca sa.


*

La limita sa cea mai de jos (ca să nu zic josnică) comentariul e ceva greu de recunoscut, aflat undeva sub texte. Un fel de mici cîrnăciori otova, fără punct și fără virgulă, fragmentați și formatați doar de eforturile capricioase ale pîntecelor constipate sau dezinhibate. În acea zonă umbroasă, de obicei doar mirosul caracteristic te poate face să-i ocolești evitînd să-ți odorezi botinele.

Presupunem că găsești sub textul tău o astfel de carte de vizită: Notre respect. Carte de vizită semnată. Textul – vorba vine – este evident echivoc, numele e însă rău mirositor. Ca un ins versat, cu state vechi pe site, răspunzi, ocolind movilița buclucașă: nu stiu domne ce ati zis, presupun ca m-ati injurat de morti si raniti, dar cum nu stiu sigur (ca nu cunosc bine limba germana) va spun respecte si am sa dau comentariul la tradus ;). Domnul care a dat acest răspuns a dorit să nu atingă bomba cu gaze asfixiante și a lăsat-o pe mîna geniștilor.

Comentariul pretext de-a te răzbuna pe text

Sînt însă și comentatori la care mațul gros lucrează abundent și spîrcîit, cu sunete de trompetă ce lansează atacuri furibunde. Ei lasă în urmă ceva zemos care se întinde dizgrațios și mirosind amenințător de la mare distanță: Ah, sa bezi la ce burlan te ia King Kong miine :-) Iti face King Kong reclama la operele tale ne mirositoare. :-) Asemenea comentarii se lăbărțează și-și pierd urma doar în solul primitor pe care-l infestează.

O altă mostră de sprîrcîială sună dintr-o flașnetă la fel de agitată: acum nu-l mai iert ii trantesc un text de-l trimit direct in mina langa Tudorele mama. Nu prea e limpede ce înțelege autorul prin asemenea prestații distrugătoare. Într-un fel, pare doar un mod de a se da în spectacol crezînd că va primi aplauzele galeriei. Mai ales că n-are legătură nici cu textul și nu se adresează, cum ar fi firesc, nici autorului. Sau poate numai se dă-n stambă, își dă-n petic?

Comentariul încuietoare

Mai mult ca sigur că astfel de acte nu sînt mărturii ale libertății de expresie și nici pe departe opinii. Poate doar dacă deducem că ex-presia este simplul rezultat al presiunilor intestinale care cer evacuarea urgentă sau îndelung scremută a reziduurilor digestive.

Pseudocomentatorul își descuie doar pîntecul și, în felul acesta, fără vreo intenție produce două efecte consecutive actului de defecație. Primul este acela că prin miasmele produse îndepărtează pe doritorii de comentarii pertinente care nu-și mai permit să se apropie fără mască de protecție de zona textului. Al doilea atrage toată fauna scatofagă la o masă consistentă și copioasă.

Comentariul dăștept, doct, aulic

Genul ăsta aparține celor care sînt recunoscuți (sau se dau ei ca atare) ca autoritate indiscutabilă. Ei dau doar verdicte și nu trebuie nicicum să le motiveze: rar mi-a fost dat (adaosul îmi aparține, unii cîrnăciori au lacune, autoritățile nu se obosesc să mai revină asupra tastărilor, nu ar fi de demnitatea lor, o spun ei înșiși de fiecare dată cu dispreț față de gloata care ține la acuratețe) sa citesc asemenea idiotenii. Și nici că s-ar strădui s-o facă (motivarea).

După ce spîrcîie sentința, geniul needucat aruncă anatema: Maestre Magicianul, in numele lui Dumnezeu lecturatorul, Magicianul inseamna altceva. Dar cu totul altceva. Ce faci acilea e jalnic. E evident, a fost atins în amorul propriu, a coborît cu greu din panteon ca să tune și să fulgere. Este scîrbit. De-a dreptul. Nu-i cereți un efort suplimentar, e istovit. Se va întoarce în empireu – deus otiosus.

Comentariul diversiune

Despre genul ăsta nu mai e nimic de spus. De obicei, fecalele sînt purtate-n pantaloni pe un drum lung și fără țintă într-un șir nesfîrșit de altercații fără nici o legătură cu textul sub care sînt ambulate.


*

Mă tem că nu comentariile care folosesc cuvinte obscene, licențioase (cum zic unii: care nu-s în DEX – de ce n-or fi oare? pudică limbă mai avem! sau doar un DEX stupid de pudibond: nu trebuie să le vadă copiii, ca și cum nu le-ar auzi și debita toată ziua) sînt cele care creează probleme membrilor și editorilor unui site.

În fond, excesul folosirii acestor cuvinte (și mie-mi place să le rostesc, bucurîndu-mă de suculența lor cînd și cînd, e adevărat, doar într-un cadru mai intim) este caracteristica unor limbaje argotice și registrul respectiv are evidente conotații de frondă la adresa limbii comune. Limbajul de cartier (mărginaș) denotă însă o comportare vulgară, de mahala nesigură în care oricine te poate aborda cu o familiaritate dubioasă și intenții nu doar vădit injurioase, ci și de o agresivitate interlopă.

E un limbaj pe care oricine îl percepe – și nu numai din pudibonderie – ca pe unul măcar ostil, ofensator care nu comunică nimic altceva decît intenția interlocutorului (generos spus, pentru că el este deja un agresor) de a te lua peste picior, de a se trage de bretele cu tine, de a te apuca de un nasture ca să nu-i scapi și de a-ți răsufla urît mirositor în nas: auzi, șefu’! băi, nene! măi puțică!

Să dăm cîteva exemple din înregistrările recente ale unuia din cei ce se reproduce cu voluptăți pe site:

Bai Cornelia Traiana a lu' Tanase Diliu ( pe scurt Atanasiu) te da talentul afara din casa

Mai auzi din astea, dar prin piața Obor sau Matache. Dar auzi și amenințări fără perdea și fără pic de jenă:

am sa-ti fac si eu pamfleturi la marile tale opere de o sa pupi in fund un dihor si o extinela cerindu-le chitanta la sfirsit. Cere-ti iertare !!!!!!!!

Ah, sa bezi la ce burlan te ia King Kong miine :-)

Nu știu de unde provine ipochimenul, dar limbajul și ticurile mizerabilității e lesne de văzut de ce extracție sînt. Sînt mostre insalubre ale comentariul-șicană, glose ale miștocărelii, imprecații pe post explicații.



Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  CTA, as putea sa-ti fac eu *favoarea*. Numai spune-mi cine-i acest *Toader Voicu*?  
Postat de catre nicolae tudor la data de 2008-01-05 21:22:20
         
 
 
Stimate domnule Alexandru,

Primiti scuzele mele si asigurari ca textele dv. vor fi amplu comentate. Toata lumea le asteapta cu nerabdare. Dorim sa avansam. Textul de fata, pentru ca e singurul care va apartine pe acest site, arata mai multe lucruri:

- refuzati ortografia cu majuscule
- refuzati sa facei un comentariu textului in sine
- în schimb va hazardati sa acordati calificative incalificabile de la opinca la vladica
- nu aveti respect macar pentru comentariile domnului Cristescu care va orienteaza pentru prestatia dv. pe acest site
- folositi un cuvînt care, desi este in DEX, ar putea parea prea dur pentru doamnele pe care inca nu le cunoasteti
- va multumim si va mai asteptam

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2008-01-05 21:12:51
         
 
  "pentru ca sunteti mahalagii"

Este o judecată de valoare strict subiectivă, personală, nefondată și trădează limitele tale de înțelegere.

S-au discutat și se discută chestiuni de principiu. Catalogarea "mahalagii" ne oferă informații și despre mediul proxim al autorului.

Mai multă decență și ceva politețe dacă nu cumva este prea târziu să o mai capeți.
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2008-01-05 21:05:17
         
 
  "Iata, domnule Cristescu dovada cenzurii: un amplu raspuns destinat dvs a disparut pur si simplu imediat dupa postare. Aveti vreo explicatie logica? Eu cred ca nu. Cu toate acestea, cred nestramutat in onorabilitatea dumneavoastra."

Nu, distinse coleg. Nu este cenzura. Repostati comentariul. Am intrat in editura si nu este nici validat nici invalidat. Probabil vi s-a deconectat legătura cand ati vrut sa postati. Sau o altă explicatie pe care nu o stiu in momentul de fata. Vedeti asa se nasc ideile false din presupoziții.

Aveti grija cand repostati comentariul sa inceapă de pe prima linie a ferestrei de postare si sa nu utilizati ghilimele simple în text.
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2008-01-05 21:01:29
         
 
  da mai terminati-o ca va faceti de ras. toata pagina de comentarii este plina de discutii tip chat.
literatura pe cand?
ati ajuns mai rau ca babele pe marginea santului
acesta este un site de literatura/atelier literar?
si va mai mirati de ce nu avansati
simplu
pentru ca sunteti mahalagii
hai pa
 
Postat de catre Dobos Alexandru la data de 2008-01-05 20:42:43
         
 
  Iata, domnule Cristescu dovada cenzurii: un amplu raspuns destinat dvs a disparut pur si simplu imediat dupa postare. Aveti vreo explicatie logica? Eu cred ca nu. Cu toate acestea, cred nestramutat in onorabilitatea dumneavoastra. Cu respect, Kostanu (sper ca asta sa treaca)  
Postat de catre sters sters la data de 2008-01-05 20:38:58
         
 
  Corneliu Traian Atanasiu,

Viața reală nu este o seră. Europeea nu este o seră. Atât în viața reală cât și în cea virtuală oamenii sunt mai mult sau mai puțin educați, instruiți, pregătiți, onești, etc. Și au infinite moduri de a acționa sau reacționa. Nu se poate prin edicte să transformi oamenii. Și e o nebunie să crezi că poți să-i faci pe toți după un anume tipar. Și nici nu ar fi bine. Și ce mijloace are un site literar să facă astfel de fapte? Am dat deunăzi un exemplu, unul dintre multele altele, în care am fost atacat. Nu am dat importanță. Nu am răspuns. Europeea nici nu ar trebui să aibă alte reguli. Și așa societatea este suprareglementată. Sigur reglementarea provine din aceea că oamenii nu sunt îngeri. Însă aici avem reguli. Și vor mai fi. Ca și în viața reală și în cea virtuală, VALOAREA, se impune ori ar trebui să se impună. Valoarea de seră este o valoare ușor ””surogatat㔔 Știi bine că în plan literar nu există practic scriitor care să nu fie contestat. Mai mult sau mai puțin. Asta nu înseamnă că aceștia ar trebui să fie supărați pe lume. Să le miroasă totul. Este adevărat sunt și mizantropi și înclin să cred că nu ești colit de o anumită doză de mizantropie. Reclami că ai fost atacat. Și faci aceasta cu aerul că tu ai fost și ești un înger!!!

Cât privește lipsa de orientare dă-mi voie să nu o văd. Europeea are o orientare. Și are și reglementări. Și nu poate face pace între oameni intoleranți și incapabili să îngroape securea războiului. Ți se întinsese o mână. Pacea se face între dușmani. Ai dezgropat tot ceea ce printr-o posibilă uitare, putea conduce la o stare de nonbeligeranță. Dacă s-ar fi redeschis toate rănile pricinuite de războaiele franco-germane ar mai fi fost posibilă coexistența de acum din Alsacia și Lorena?

Prezența prin absență este mai greu de realizat. În baza regulilor site-ul ar putea funcționa și, în mare parte, funcționează bine și fără mine, mulțumită corpului de editori. Însă trebuie o mare doză de onestitate personală interioară pentru a nu transfera toate relele din site, eventual din spațiul noosferic, asupra mea: am văzut că sunt vinovat că unii nu știu gramatică, alții atacă și se atacă, etc. etc.

Liberalism libertinism? Este un punct de vedere. Eu nu văd așa lucrurile. Coexistența se învață. Crezi că eu aș mai putea face și altceva dacă m-aș ține de investigații, anchete, sancțiuni, etc. Intervin în situații mai grave și încerc să ofer exemplul meu personal de toleranță, când este cazul, de luptă, pe idei, până în pânzele albe, de utilizare a unui limbaj decent, etc. Și încerc să nu fiu partizan în modul de tratament al dreptului fiecăruia de a se exprima aici. Asta nu înseamnă că acord același tratament axiologic textelor. Sunt conștient că sunt texte infantile însă la fel de conștient sunt că există și texte valoroase, unele geniale. Pe acestea, conform criteriilor mele de valorizare, le comentez, nu știu în ce categorie de comentarii mă vei fi clasificat tu, însă o fac având conștiința sincerității personale și a argumentației, cum sper, voi fi lăsat să se înțeleagă din comentariile de până acum.


Și, cu acestea, voi pune punct discuțiilor cu domnia voastră. Până la eventuale scuze publice, fraza „””Domnule Cristescu, eu nu vă pot respecta”” mă dezleagă de orice obligație de natură comportamentală sau etică de a vă mai răspunde. Asta nu înseamnă că nu voi citi în limita timpului de care voi dispune, textele pe care le veți publica aici. Și nu ezitați, atacați-mă.
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2008-01-05 19:47:53
         
 
 
Ioana, la comentarii care trebuiau invalidate. Dar asta e treaba editorilor. La comentarii în urma cărora trebuie aplicate sancțiuni. Și asta-i treaba proprietarului. Nici chestiunile extraliterare nu-s din păcate de competența mea.

M-aș bucura să faci și tu o clasificare și cu această ocazie să ne spui și ce gen de comentarii face Toader Voicu. Asta ca să-mi faci și tu o mică favoare.

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2008-01-05 19:43:57
         
 
 
Cu marii agramați cum rămîne totuși? Și Becali cînd nu știe răspunsul spune că a construit biserici.

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2008-01-05 19:22:23
         
 
  nu vreau sa va intrerup polemica complezenta a domniilor voastre dar...

corneliu, textul tau e ok cu aceeasi mica remarca a celorlalti (exemple edificatoare).

te rog sa ma ajuti la incadrarea unui comentariu (din multe altele... le am pe toate, Cristian, nu s-au pierdut). nu dau numele comentatorului. ma intereseaza doar incadrarea, absolut principial:

''De când îți dorești tu, oho, să pui gheara pe un prost care se crede cezar, mai exact, să-i pui vulva pe ochi și să-i iei piuitul, ca unui nătărău mic și fraierici ce se află. Știi bine, la fel cum știu și eu, și oricine, că vremea ducăi-vodă se duce dracului curînd, mai ales că ești pe chituci, - mai miști și tu din jamboane ca o curcă plouată, frisonezi și dai ochii peste cap de atîta ambetare tardivă. Păcat că o să rămîi iar cu buzele umflate de prea multă... agitație orală! O vei lua în bot pe gratis, cu alte cuvinte, și tare are să se distreze lumea cînd o să asiste la spectacolul măreț al aruncării căldărilor cu rahat în, - respectiv, alternativ și reciproc - capetele voastre înfierbîntate de amocul provocat de mandragoră. Abia aștept să mă distrez!
Eu nu o iau la fugă, madam, ci încerc să ies la aer curat, căci, pe aci, pe unde vă faceți voi mendrele în văzul lumii, fără nici o rușine, miroase groaznic a rahat.
Ești pe val? Așa crezi? Degeaba ai anii pe care îi ai, căci de capul tău nu s-a prins nimic. Tot infantilă și smucită ai rămas. Baremi prostul ăla are mintea prinsă-n piuneze, că deh! a văzut și el, în ochii lui, o smochină expirată și o crede rodie, dar tu... vai de tine de dispărută! tooot bați cîmpii lumii fără grație și tot nu-ți vine glagoria la cătrună.
Gura lumii? Îmi pasă mie de ea, zici? sau tu ești înnebunită după spectacolul de operetă pe care îl dai pe aici, fără nici un pic de jenă, pentru a te lăfăi pe pernele gineceului cezaric? Chiar ai habar de ce zice gura lumii? Nu ai, că altfel ai ști și tu cam cum ești evaluată și ți s-ar roși un pic epiderma de pe falcă. Nu știi sau nu îți pasă, ești, cu alte cuvine o tupeistă complet lipsită de bun simț elementar. Dar asta-i problema ta. Degeaba joci pe falsa indignată, căci nu păcălești pe nimeni.
Rămîneți voi -înnamorații prinși de fierbințeli canine - să vă faceți veacul pe aici, să vă pupați în cur între voi și să vă credeți geniali cu schimbul.
Nu uita, însă, un lucru: are el, chiar soarele, sfîrșit, darmite prăpădita voastră de romanță ridicolă!...
Hai, amor sacru și pro-fund, porumbeilor și succes în afaceri! Poate oi fi și tu fericită cu sponsorul ăla nătîng, încarcerat în portofelul tău, veșnic flămînd!
Acum, că nu mai aveți de cine să vă agățați istericalele, să văd cine o să vă mai citească!? Poate Popa Tase, la pomelnicul de sărbători!
Guru-guru!''


...

 
Postat de catre I BG la data de 2008-01-05 19:14:55
         
 
  Gîndiți-vă numai un pic prin ce relații încîlcite Bordaș îi atacă pe micii agramați solidar în aprecieri cu editori ca miruna-goia și cu autoproclamatul geniu neînțeles și needucat.


Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu


Afirmația privind relațiile încîlcite trebuie dovedită.
Am corespondat pînă acum cu opt useri de pe Europeea. Pot să-i numesc. Nume onorabile, mai presus de orice îndoială. Corespondența nu a vizat niciodată adversitățile de pe site. Nici măcar atunci cînd am fost provocat să o fac, să mă pronunț cu privire la cel pe care-l rugai mai jos, evident în bătaie de joc:

"Rugăminte: Nu vă dați demisia, Doamne."

E nevoie, Corneliu Traian Atanasiu, să rostesc numele celui care avea chef de bîrfă pe mail? Pe vremea în care încă nu devenisem "gudurel"...


 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2008-01-05 19:03:46
         
 
 
Se manifestă aici vreo pornire dictatorială?

Simt nevoia să spun un pic mai pe larg despre ce e vorba. Se manifestă mai multe porniri. Una dintre ele este aceea de lipsă de orientare. De prezență a celui ce ar trebui să dea oarecum tonul printr-o cvasi-totală absență.

A doua pornire este aceea de toleranță sinucigașă. Liberalism libertinist. Este și firesc ca cei care sînt mai agresivi să-și dorească să facă ordine. Anarhia nu este lipsa totală a ordinii, ci instaurarea unor reguli rudimentare impuse de liderii unor grupuscule. În rest, cine poate instaura teroarea își poate impune regulile cu pumnul. Și poate, cum se știe, să acorde și protecție. În textul pe care nu-l agreați sînt pronunțate amenințări clare și pătimașe pe care nu le-a invalidat niciunul din editorii părtași astfel la fapte. Pentru dv. sînt însă doar firească libertate de exprimare.

Foarte multe amenițări au fost de genul: îți desființez, îți demontez, îți lichidez textul. Asta este pornirea firească a unui comentator? Răzbunarea pe text? Asta neluîndu-le în seama pe cele de-a dreptul bădărănești.

Bai Cornelia Traiana a lu' Tanase Diliu (pe scurt Atanasiu) te da talentul afara din casa
am sa-ti fac si eu pamfleturi la marile tale opere de o sa pupi in fund un dihor si o extinela cerindu-le chitanta la sfirsit. Cere-ti iertare !!!!!!!!
Ah, sa bezi la ce burlan te ia King Kong miine :-)


Pentru revista pe care o proiectati, va pot reproduce si alte mostre asemanatoare. Sint, daca vreti, dintre marile realizari ale site-ului. Specialitatea casei. Brand Europeea.

Gîndiți-vă numai un pic prin ce relații încîlcite Bordaș îi atacă pe micii agramați solidar în aprecieri cu editori ca miruna-goia și cu autoproclamatul geniu neînțeles și needucat. În timp ce tocmai ei, campionii agramatismului, se bucură de totală imunitatea din partea lui.

În felul ăsta se instituie teroarea. Unii închid ochii, iar alții se asociază ca ceilalți să nu deschidă gura decît în favoarea intereselor de clică. Și tot așa se învață și arta corală. Pentru că e mereu nevoie mereu de osanale. Patriotice.

*

Va asigur ca nu sint suparat pe dv. Dar nici n-am fost pe stadioane sa ridic doua degete în sus si sa urlu in ametitele cenacluri in blugi. Si acum e deja prea tirziu. Atitudinea mea este doar civică si europeana (doar c-un singur e).

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2008-01-05 18:36:49
         
 
  Corneliu Traian Atanasiu,


"Domnule Cristescu, eu nu vă pot respecta așa cum o face domnul Vianu. Și trebuie să vă spun că, uite-așa, nici nu-mi sînteți drag."

Mulțumesc pentru sinceritate. Dacă nu găsești nicio incompatibilitate între afirmațiile de mai sus și prezența ta pe site-ul meu, eu democrat și tolerant, până în pânzele albe, te invit șă te manifești, în deplină liberate de educație, exprimare și conștiință, pe acest site.

Succes.
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2008-01-05 18:03:19
         
 
  Kosta Vianu


"Acestia sunt ingaduiti sa terfeleasca gramatica limbii romane cu o gratie suspecta, in timp ce texte pe care eu le consider valoroase, (nu ale mele, fereasca...era sa zic domnul, ale altora)sunt ignorate si raman necomentate."

Activați de ceva vreme pe site și m-aș fi așteptat să fi înțeles viața site-ului.

Această secțiune oferă șansa interactivității și exprimării. Am spus-o "libertatea de exprimare" aici este o valoare. Mai simplu, este un "NU" spus CENZURII. Nu păreți a avea vârsta care să nu vă fi oferit "șansă" de a vedea efectele exprimării restricționate.

De unde atunci acest proces de intenție la adresa site-ului? Eu vă asigur un spațiu de exprimare și, când pot și am timp, îmi exprim și eu opiniile mele. Eu nu pot să "dau ordin" nimănui ce texte să citească, pe care să le comenteze și cum să le comenteze. Eu vă asigur, inclusiv dumneavoastră, dreptul și posibilitatea de a vă exprima într-un spațiu pe care îl doresc "ecoliterar". Chiar și celor care nu mă respectă sau cărora nu le sunt drag. Ce doriți mai mult de la mine? Să-i educ eu? Să-i învăț eu gramatică. Să-i dotez cu bun simț? Aici evoluează oameni cu gusturi, pregătire și instrucție dintre cele mai diferite. Este un fel de laborator. Unii învață și evoluează. Alții nu.

Valorizarea textelor se face prin comentarii, puncte de vedere, etc. sau pur și simplu prin ignorarea textelor. Dați un click pe "nu am cont" să vă reamintiți ce ați agreat când ați devenit membru al acestei comunități.


"dupa graba cu care va inflamati as zice, ca prostul, ca insul va este cel putin pupil."

M-am "inflamat" pentru exprimarea Dvs care, adevărat ambiguu, poate din neglijență, mă viza direct. Dacă nu meritam "nici o tastă", în calitate de gazdă a acestui spațiu, nu vi se părea că este o situație de incompatibilitate?

Și de ce puneți la îndoială onorabilitatea mea? Puteți produce o dovadă a lipsei acestei onorabilități?

Oare nu am dreptul să-mi exprim o opinie? Ați citit ce am scris al topicul: http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=23988

Ca să vă scutesc de efort vă dau mai jos textul. Atunci de unde graba cu care reacționez, pupil etc.

Se susțin insinuările și dubiile dumneavoastră?
Spuneți când și în ce mod v-am nedreptățit ori am fost incorect cu dumneavoastră? Nu credeți că și reciproca este necesară?

Cu scuze că probabil nu voi mai avea timp să răspund detaliat și altor comentarii, eu sper că v-am oferit explicațiile care să vă facă, pe viitor, să nu mai faceți proces de intenție site-ului și în subsidiar, mie.




Iată și textul care-l viza pe ””pupilul”” meu!!! De unde până unde?

””ecsintescu,

1. La mulți ani.

2. Bine ai (ați) revenit pe site.

3.Insist si te rog sa renunți la a mai ataca peroane. Nu-mi plac replicile-comentarii de la topicul Domnului profesor Ion Corbu....Scrisoarea -I- si in mare parte nici chiar topicul in sine deși te-ai întrecut pe tine însuti in a folosi un limbaj decent, pentru care te felicit si-ti mulțumesc.
Știi ca te apreciez insa nu pot folosi doua masuri. Pe unii i-am criticat pana la admonestare iar pe tine sa te las. Cat ați lipsit chiar am dus o polemica serioasa pe aceasta tema.
Așadar te aștept cu analizele acelea pe texte, cu care ne-ai tot amenințat, cu trimiteri, citate, opinii critice polemice, etc dar pe texte. Lasă oamenii in pace. Pe acest site clonele si pseudonimele nu sunt interzise. Iar când acuzi pe cineva ca a făcut ceva rău site-ului vino cu probe sau eventual, fa afirmațiile la modul dubitativ. Insist, lasă oamenii in pace.
Te rog sa rememorezi caâț au plecat de pe site din cauza ta. Pe mine nu mă interesează viețile personale ale userilor. Cum am si scris am evitat orice tip de socializare ca sa-mi păstrez autonomia exprimării.
Pe de alta parte, nu este păcat de timpul pierdut? Crezi ca ar putea interesa, peste ceva timp, pe cineva, si iau la întâmplare un pasaj ””Ionica Gramada, poiet-proxy. Hoby-uri: sacul de box conjugal, mailurile de amenintare cu pozele aferente luate de pe google, log-uri prefabricate, sora lu' ceas in actiune. Idoli: oglinda pe care o intreaba cine e cel mai puternic poiet din Canada. (raspunsul intr-un post viitor””, despre problemele personale ale distinsului poet invocat de catre tine? Sunt ISBN-ari pe site Ei si? Acestea sunt ””criteriile valorice”” ale socității actuale. Lumea se judeca si după numărul de cărți publicate nu numai după valoarea acestor cărți. Ba de cele mai multe ori exclusiv după numărul de cărți publicate!!! Din păcate, spun eu dar nu pot schimba lumea. Au mai avut unii aceasta pretenție si ai văzut ce a ieșit.

3.1. Daca au comis, in afara Europeei fapte ilegale, si ai dovezi sau bănuieli fa plângere penala. Europeea nu se ocupa de astfel de situații. Si așa are destui neprieteni iar eu sunt afectat de ce s-a întâmplat cu baza de date.

4. Pentru mine Europeea nu este un hobby. Chiar daca pentru moment nu am timpul necesar. Este mai mult si vreau sa fac mai mult din ea. Anul acesta sigur va apărea si o varianta imprimata. Daca te (va) pasionează proiectul te (va) aștept.


Încă o data la mulți ani si sper sa nu mă dezamăgești. La talentul tău poți deveni un nume in literatura. Cu o condiție sa nu te mai pierzi in discuții colaterale si sa renunți la fundătura vulgarității, iată sunt de fapt doua conditii. Daca la a doua nu vei renunța, evident, nu vei putea publica pe Europeea, insa poți deveni un nume in acea nisa. Si o a treia, daca este adevărată, eu înclin sa cred ca nu: alcoolul trezește pofta dar ucide realizarea. Un oarecare Shakespeare se spune ca ar fi zis-o primul. Acu o fi adevărat, n-o fi....

Succes

Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2008-01-03 18:01:51””
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2008-01-05 17:57:14
         
 
  D-l Corneliu Traian Atanasiu exemplifică mai jos tipurile de comentarii. La ce alte comentarii să ne mai așteptăm din partea dânsului: comentariul nihilist, comentariul bombă, comentariul flegma, etc...?! A nu! Astea deja le-a trecut în revistă cu o altă ocazie. Ce convenabil ca unele texte s-au pierdut!

Cristi
 
Postat de catre Cristian Vasiliu la data de 2008-01-05 17:18:37
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Mi-a placut prelegerea, multumim pentru transcriere!

Toate exemplele de la sfarsit sunt negative. Mi-ar fi placut sa fi avut si cateva exemple pozitive, ca sa invatzam si cum sa comentam, nu numai cum sa NU comentam....

Vot,
Vero
 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2008-01-05 17:17:31
         
 
 
Nu dictatorială, teroristă.

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2008-01-05 17:04:58
         
 
  "Acest text l-am regăsit pe un site evident mai bun, care nu are pierderi de texte din te miri ce. El este (dacă îl mai putem crede pe patron) încă în baza de date (ce eufemism optimist) a site-ului. Îl dedic domnului Kosta Vianu, singurul care mai are curajul să spună lucrurile pe nume."

De ce evident mai bun? Funcțional informatic? Sau cu referire la calitatea textelor?

De ce "singurul care mai are curajul să spună lucrurile pe nume" ? Se manifestă aici vreo pornire dictatorială?


 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2008-01-05 17:02:10
         
 
 
Domnule Cristescu, eu nu vă pot respecta așa cum o face domnul Vianu. Și trebuie să vă spun că, uite-așa, nici nu-mi sînteți drag.

Dar dacă vreți recunosc, sînt în greșeală, l-am plagiat doar pe expirescu.

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2008-01-05 17:01:02
         
 
  Textul de mai sus, conform clasificării propuse, în ce categorie s-ar încadra?
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2008-01-05 16:54:19
         
 
  ejusdem farinae, scuze!  
Postat de catre sters sters la data de 2008-01-05 16:53:41
         
 
  domnule,
dupa graba cu care va inflamati as zice, ca prostul, ca insul va este cel putin pupil. Departe de mine gandul de a va include in acel grupuscul! Va respect si nu imi permit sa arunc cu noroi in oamenii care mi se par onorabili, macar pana la proba contrarie. Ma refeream (de ce va veti fi prefacand a nu intelege?) exclusiv la extinctesti, la satani capusa, la vasilici, la burici et ejudem farinae, asa cum mai ziceam deunazi. Acestia sunt ingaduiti sa terfeleasca gramatica limbii romane cu o gratie suspecta, in timp ce texte pe care eu le consider valoroase, (nu ale mele, fereasca...era sa zic domnul, ale altora)sunt ignorate si raman necomentate. Ma refer la Vasile Munteanu care mi se pare un poet valoros, la atatia altii pe care din lipsa de spatiu nu-i enumar. De ce se intampla asa? Dumnezeu stie (nu dvs.)Ce aveti cu mine? De ce v-am suparat asa de tare atingand buboiul numit agramatism si indecenta? De data aceasta dumneavoastra si numai dumneavoastra stiti. Dar apasari de taste binemeritati si in ceea ce ma priveste nu voi obosi sa va raspund, pina in panzele albe! va sigur de respectul meu cel mai indatorat, pentru aplecarea spre umila mea fiinta, maestre. Aproape cu drag, Kostanu.
 
Postat de catre sters sters la data de 2008-01-05 16:52:53
         
 
 
Rugăminte: Nu vă dați demisia, Doamne.

Nu ne faceți această onoare.

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2008-01-05 16:40:54
         
 
  Kosta Vianu,

"cand dumnezeu isi rezerva postura partinitoare si partizana? Mai bine lasa-i in plata lor. Nu merita nici o apasare de tasta. k"

Este cumva o "ambiguitate de limbaj" accidentală sau este o rimitere cu adresă directă ?(coroborat și cu alte comm-uri.) Că, din text, se poate înțelege că "dumezeul", pejorativizat, nu merită nici o apăsare de tastă.
În lumea civilizată, când se ajunge la astfel de concluzii, iniferent de "team" onoarea obligă la demisie.

Aștept o detaliere pentru a putea da o replică.
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2008-01-05 16:37:32
         
 
  Un adevarat portret. Aproape ca nici nu mai e nevoie sa-i vezi poza. totusi, care sa fie motivul (diabolic de-a dreptul) pentru care un ins ca dumnezeu (cu 'd' mic, evident) il lauda? Sa fie ce cred eu? Nu, ca numai prostul presupune, desteptul intreaba iar obraznicul pune mana. Asadar, pe cine sa intrebi, cand dumnezeu isi rezerva postura partinitoare si partizana? Mai bine lasa-i in plata lor. Nu merita nici o apasare de tasta. k  
Postat de catre sters sters la data de 2008-01-05 16:19:49
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23786
Comentarii: 120442
Useri: 1414
 
 
  ADMINISTRARE