FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
PEȘTELE DE STICLĂ și legătura sa cu literatura
Text postat de Liviu S. Bordas
PEȘTELE DE STICLĂ și legătura sa cu literatura

(creație versus libertatea de a înșela)


Pornit să ne dumirească asupra relației dintre glandele lacrimale ale cititorului și calitatea extrinsecă și intrinsecă a textului citit, Nicolae Tudor găsește de cuviință să facă o mică antologie apologică (sau o apologie antologică, nu știu, că am scris la plesneală, precum Nicolae numele lui Hitchcock) a fenomenului subcultural cu vocație de universalitate. Text în care amestecă arta naivă și fenomenul manelistic cu pictura rupestră și bocetul de înmormîntare, pe Maria Egipteanca cu Gabi Salam și Guță de unde-o fi el, pe baba Safta, care plînge în hohote cînd ascultă puiul de cerșetor cîntînd la gura metroului “”Mamelor din lumea-ntreag㔔, laolaltă cu iubitorii de muzică clasică, toate cu scopul de a ne lumina pe noi cum stă lumea asta literară cu urechile astupate, cu ochii legați, cu simțurile zăvorîte în fața valului de creatori de frumos literar care încă n-au deprins locul virgulei în propoziție dar știu să facă să tresalte cămașa pe cititor prin frumusețea nobilă a gîndurilor îngălate printre rînduri.

Scrisul ca hoby, care va să zică. Sport pe care-l poate practica orice agramat, libertatea de exprimare fiind, nu-i așa, un drept fundamental, înscris într-o cartă fundamentală. Iar orice spirit critic care ar îndrăzni să cîrtească în fața acestei mișcări de masă, orice iubitor al unei limbi curate, corecte, este de îndată catalogat în categoria elitiștilor degrabă vărsători de sînge de manelist și devoratori de tinere talente care promit... Care promit ce? Că vor continua să batjocorească limba, să-i nesocotească cerințele, cu scopul unic de a-și publica oricînd și oriunde inepțiile, întru oblojirea sufletelor atît de iubitoare de acel frumos pe care ochiul creatorului este primul și ultimul care-l discerne. Suspinele celor care n-au aflat în viața lor că mai există și altfel de creații sunt argumentul suprem în aprecierea talentului.

Despre Nicolae Tudor am aflat că este creator de Galle-uri. Mă rog, un fel de a spune, deoarece singurul creator de Galle-uri a fost Emile Galle însuși. Cum ar suna, de exemplu, creator de Picasso-uri? Trecînd peste această inadvertență, aș dori să-i fac cunoscut lui Nicolae un fenomen extrem de important în istoria artei românești a sticlăriei: PEȘTELE DE STICLĂ de la Turda. Și nu numai de-acolo.

Ei bine, PEȘTELE ăsta DE STICLĂ a ținut sus stindardul calității artistice a actului creator în sticlărie vreme de vreo zece-cincisprezece ani. Cu un succes nebun. Practic, cred că nu exista bucătărie sau cameră în care el să nu troneze la loc de cinste. Cu excepția caselor de “”elitiști””, persoane incapabile să simt㠓”fiorul artistic”” în fața kitsch-ului care lua proporții diluviene.

Și acum întrebarea: de ce Galle-uri, Nicolae Tudor? De ce nu PEȘTI DE STICLĂ pentru Marele Public, pentru cei mulți, pentru cei cu glandele lacrimale gata să secrete deîndată în fața FRUMOSULUI?

Poate pentru că deosebirea dintre scris și literatură e aceea dintre PEȘTELE DE STICLĂ și Galle...

Nicolae, cred că nu mai e cazul să spun că articolul tău m-a dezamăgit.
Pledoarie pentru ce?...




Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Cristi, nu ești la curent cu activitatea culturală de pe sait.
Maestrul Buricea a trecut din registrul lacrimogen în cel umoristic. E într-un one man show de zile mari. Descrețește frunțile cu bancuri versificate. Și răsuflate, răposate, repostate, dar asta-i altă socoteală.

Dans, antren și ciorbă de potroace. Totul gratuit. Locația nu-l costă nimic, iar pe versuri nu a dat nici doi bani.
Nu că eu aș da mai mult... :))))



 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2007-12-29 12:31:12
         
 
  Nicolae Tudor:
"Brusc, femeile acelea au inceput sa planga mai abititr decat la moartea otravitei.

Iar ceapa sparta cu pumnul este ultima mancare a sarmanului."

Mihai Buricea:
"Scriu versuri ca asa ma simt bine si prin ele caut sa astern gandurile si framantarile mele, incercand, astfel sa ajung la sufletele semenilor mei, fara pregatire superioara, si am observat ca am reusit sa-i misc, sa le smulg lacrimile de care pomeniti...

Propun premierea celor doi la stilul (s)muls ... lacrimi. Trisarea : folosirea cepei sparte cu pumnul, gadilarea in buric sau la subrat, etc... va fi aspru pedepsita... "

Cristi :)
 
Postat de catre Cristian Vasiliu la data de 2007-12-29 11:58:10
         
 
  Nicolae, noroc că te-a înțeles corect Mihail Buricea.
Noi, ăștia mai "încifrați", pricepem mai greu. Ne vei ierta...


 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2007-12-28 23:45:11
         
 
  Domnilor, ati citit gresit ce am scris eu si ma interpretati tendentios. Nu am cerut scrisul ca hoby, am observat doar. Ba chiar am spus ca e pierdere de timp. Nu am incurajat manelismul, am observat ca el exista si mangaie multe suflete omenesti. Nu sunt contra sa fie aparata limba si literatura adevarata. Am adus in discutie cateva elemente prin care poate fi valoarea recunoscuta. Ceea ce multi dintre dv nu stiati, altfel nu intalneam aprecieri aiurea.
Domnule Kosta, e timpul sa va hotarati daca *Duminicalii* este o carte buna, fiindca eu mai am de spus cateva lucruri si o sa va dezamagesc. Cel mai bine ar fi sa va retrageti aprecierile.
 
Postat de catre nicolae tudor la data de 2007-12-28 23:35:36
         
 
  erata: Liviu Bordas...
nah! Liviu, te-am botezat:) vin cu mielul de Pasti, de emotie ca reusii si eu sa-ti transmit un mesaj, literele se bîlbîira olecuță:)

moamaaa... ce offtopic sunt:)
 
Postat de catre ambigua departare la data de 2007-12-28 22:20:29
         
 
  ahh! Lucian Bordas, permite-mi sa-ti urez si tie: La multi ani, un an prosper, sarbatori fericite, asta, asa, ca de la o admiratoare sincera:) si nu mai fi neintelegator. nu ti s-a-ntamplat si tie, la o tuica fiarta, cu zahar si oleaca de piper, sa asculti si o muzicuta mai de inima albastra? si de unde stii tu ca don Tudor a ascultat cu de la el intentie acele cantece? poate cineva din anturaj sa fi avut placerea, si, don Tudor ... nah! ce sa faca si el, saracul? la taierea porcului, stai acolo, bre, cinstesti alea, alea, se mai intampla, ca tot omu':)

Liviu, pe bune, esti preferatul meu:) dar si de don >Nicolae Tudor imi place, si asta pentru ca, demult, si eu cantam muzica de petrecere, asa, la mese mai imparatesti, ca sa ma exprim mai plastic:). sunt momente cand, vrei, nu vrei, mai dai si prin sarba, hora mare, hora unirii. ce vrei tu, omule? numai concerte de la Viena in prag de sarbatori? :)
 
Postat de catre ambigua departare la data de 2007-12-28 22:18:41
         
 
  Elena, s-ar putea să ai dreptate. Parcă văd scena, dar lipsește ceva. Deci: tăiatul porcului, țuiculița, muzica lui Guță... Asta era! Versurile Vasilichii ilie și aplauzele înfocate ale maestrului Buricea. Melancolie sută la sută. Garantată.

Tu nu pari niciodată naivă. Nu știu cum faci de-ți ascunzi așa de bine starea...

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2007-12-28 22:09:55
         
 
  Cunoscandu-l pe Nicolae foarte bine, cred eu, ca autor de roman, imi vine greu sa inteleg de ce se plaseaza in tabara celor care apara sau promoveaza kitsch-ul, in literatura sau muzica.
Postat de Kosta Vianu!

ai, don Kosta! ce mare filozofie? o fi ascultat si don Tudorel niste cantecele din repertoriul susnumititlor, asa, la taiatul porcului, la o tuica mai infierbantata:) nu-i asa, domnule Nicolae Tudor? mai intra omu' in melancolie, nu e un capat de tara asta. par naiva?:)

LA MULTI ANI, domnule Tudor, sarbatori fericite si , ca sa ma conving si eu de gusturile muzicale ale domniei voastre, am ascultat oleaca de Guța si Salam si Adi de Vita sau Minune?
pe bune, sunt mesaje interesante in cantecele lor. Lara Fabin, mare interpreta, s-ar indragosti de unul din ei, ascultandu-le cantecele:) serios!:)
 
Postat de catre ambigua departare la data de 2007-12-28 21:59:35
         
 
  În apărarea celor mulți!

Acolo punem noi arpagicul. Iar ceapa sparta cu pumnul este ultima mancare a sarmanului. (Nicolae Tudor)
Daca nu scriem ptr marea majoritate a semenilor nostri, atunci ptr cine scriem? Ptr o mana de elitisti care se insteleaza intre ei? (M Buricea)


Rușine vouă, elitiști
Ce presărați mereu mohor
De nu poți ceapa nici s-o... piști!
Semnat: sărmanul N. Tudor.

 
Postat de catre Luchi Tenenhaus la data de 2007-12-28 21:44:59
         
 
  ......Un text echilibrat, cerebral și fin scris, Liviule, am citit mai sus.


...Eu nu înțeleg care e problema lui Nicolae. Un adevăr dincolo de noi: nulitățile literare pe care dânsul le apără cu prețul de-a părea penibil pur și simplu nu pot cu scrisul. Nu pot! Așa cum prea vehiculata libertate le dă dreptul să-și exprime totuși culorile sufletești, tot astfel îmi dă și mie dreptul să spun cuiva: dom'le, ești varză, scrii ca o ciubota. Nu poți și gata!


A.A.A


 
Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2007-12-28 19:32:53
         
 
  polita de siguranta

de vreti fratilor sa stiti
cum de eu si Nicolae
nu dam in napastuiti:
avem atatea pacate
ca doar prin poartea din spate
fortant-o ca vai de vai
pe-un timp cu neguri greoaie
speram s-ajungem in rai.
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2007-12-28 19:13:27
         
 
  Cunoscandu-l pe Nicolae foarte bine, cred eu, ca autor de roman, imi vine greu sa inteleg de ce se plaseaza in tabara celor care apara sau promoveaza kitsch-ul, in literatura sau muzica.Faptul ca aminteste de lacrimile pe care le stoarce unora Florin Salam sau celalalt, Adi sau care mai era pomenit in textul lui, ma duce cu gandul la o batjocura groasa pe care ne-o adreseaza voluntar, tuturor celor care l-am laudat pentru romanul sau ''Duminicalii'', o carte de talent, in care el reuseste sa surprinda realitati cotidiene foarte vii. Nicolae este un scriitor de talent. Pana acum, cel putin. Dar eu cred ca el face confuzie intre libertate si creatie, intre literatura si vorba de toate zilele, sau numai se preface ca nu pricepe, pentru a se razbuna, cine stie de ce, pe unii. A incercat sa ma provoace si pe mine la o polemica de acest gen, dar eu n-am ''pus botul'', ca sa ma exprim ca in textele manelelor. Literatura se adreseaza insa oamenilor care sunt in stare sa o consume. Daca la un moment dat libertatea le permite unora sa debiteze texte de alta factura decat literatura, e treaba lor. Dar sa iei pozitie pentru promovarea inculturii crase, a nonvalorii si a balbaielilor agramate numai pentru ca acelea storc lacrimi de tristete sau de bucurie publicului larg (extrem de larg, chiar), e diabolic si neomenesc. Treziti-l pe Nicolae din somnul acesta! Sau lasati-l sa spuna ce vrea, fara sa-si dea seama ce greseste. Ma asociez din oficiu oricarei idei de pastrare a valorilor perene reprezentate de limba corecta gramatical si literatura adevarata. De care eu nu scriu, pentru ca nu ma pricep. Kosta  
Postat de catre sters sters la data de 2007-12-28 18:56:54
         
 
  Liviule, de ce nu închizi și tu comentariile?

ca orice bun român, vreau să dau și eu un vot curajos, anonim, și nu poci

un mic tratat despre galeuri și macrameuri coming soon (in another cartoon)

 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2007-12-28 18:49:16
         
 
  Mitică, nu vreau să se înțeleagă că îi contest lui Nicolae Tudor talentul.
Chestiunea în cazul Galle-urilor e aceeași cu a șampaniei, în ceea ce privește protecția denumirii. Sau a coniacului.

Toată stima pentru talentul lui Nicolae. Dar subiectul articolului nu e contestarea acestui talent. Dimpotrivă.

Numai bine, Mitică.

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2007-12-28 18:37:50
         
 
  Despre Nicolae Tudor am aflat că este creator de Galle-uri. Mă rog, un fel de a spune, deoarece singurul creator de Galle-uri a fost Emile Galle însuși.
(Liviu Bordas)

Liviule,
Nicolae tudoe e un mare creator de arta in sticla. Foloseste aceiasi tehnica pe care a folosit-o marele francez (si alti de altfel) dar asta nu inseamna ca este mai putin original sau mai putin talentat. Din cate am auzit eum (nu pot sa jur fiindca am auzit nu am citit) se pare ca statul francez a impus celor care folosesc tehnica sculpturii in sticla depusa in mai multe straturi de diverse culori sa scrie pe operele lor ca sunt facute dupa metoda Galle.
Sunt convins ca daca ai vedea cateva creatii de ale lui Nicolae ai fii de acord cu mine: este un mare maestru in arta sculpturii pe sticla. Nu i se poate deci reprosa ca folosete aceliasi tehnica si aceleasi materiale pe care le-a folosit Emile asa cum unui pictor nu i se poate reprosa ca folosespe culoarea si panza.
Inca odata, sculturile pe sticla compusa din straturi de divese culori sunt cunoscute sub numele generic de 'Galle-uri' inca inainte Nicolaie sa-si inceapa activitatea profesionala.
Cu tot respectul
Genu
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2007-12-28 18:30:30
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE