|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Simona Rus |
|
|
Moto: căci lumea din iubire a fost creată, a lor iubire de mult uitată
Roata timpului, existentei, eternului
În zări,
În depărtări,
Luna fuge spre viață.
Peste umbre,
Peste inimi sumbre,
O floare-n păr mi se agață.
În zări senine,
În depărtări de soare pline,
O inimă în veci curată,
Peste umbre-apuse,
Peste suflete ascunse
Se arată
E fața ei sclipind in infinit
Când vocea lui se pierde-n asfințit:
- Oh, vino iar!
Oh, vino acum!
Vino lângă mine!
Să guști din fructe de păcate pline!
Și-ndemnul zboară,
Zboară
peste zări,
Peste depărtări.
Peste alte zări din alte depărtări.
Și roata se-nvârtește,
Iubirea profund pornește,
Stingând umbre,
Ucigând inimi sumbre
Din ochii fetei lacrimi izvorăsc
Căci ochii lui u foc urăsc
Acea inimă în veci curată.
Din zări de soare pline,
Din depărtări senine.
Și-atunci o umbră se ivește,
Dintre alte umbre ea clipește,
Și-n lume iubirea se-ofilește
Și umbra crește
Creând o lume seacă
Și umbra pleacă
Și azi
În zile toride
Și-n nopți ascuțite
Roata în loc se oprește
Iar ura nu contenește
În inimi legate
In suflete sudate
-dulce minciuna
adună
În umbre din noapte,
umbre ferecate,
Ea încă-și iubește
pe fiul ce crește
în inimi curate
în ziduri surpate
Unde el trăiește.
Prin tainice zări,
Prin negre depărtări,
Lumea fuge de viață,
O ramură în păr mi se agață
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator |
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23973 |
|
|
Comentarii:
120095 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|