FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
...
Text postat de gheorghe Sarbu
Sumeþirea
de gheorghe Sârbu

Am stat de vorbã cu pomul, cu aerul, cu pãmântul, cu pasãrea, cu vântul, cu ploaia ( … ) de ce, m-au întrebat, omul se sumeþeºte nemãsurat faþã de ceea ce poate fi? Iniþial, am rãspuns: nimic. Ulterior, am rãspuns cã viul creºte, dar ºi cã se împuþineazã, dar ºi cã mãsura, arareori este întâmplãtoare. Sigur ( … ) ºi mi-au argumentat de ce lucrurile acestea în este se prezintã aºa, ºi nu altfel.

dragã Valeriu-Lucian Hetco,
îþi spuneam în mail-ul anterior cã nu vreau s-o implic pe Corina; ºi aºa are probleme, pânã ºi cu vânzãtoarele din piaþã - pentru cã este nevasta mea; eu/ crezul meu filosofic, dupã cum bine ºtii, nu sunt luat/ luate drept deschidere, deoarece, reflect/ reflectã adevãrul ºi nu minciuna; ori, ieri, astãzi - pentru încã multã vreme ºi mâine, minciuna reprezintã bunãstarea, ceea ce nu are nimic în comun cu logica, dar este direct proporþionalã cu ombilicul. Scuza, cum sã fiu altfel, domnule, am nevastã, am copii, este subþire; în ultima vreme, nevestele introduc divorþul; în ultima vreme, copiii întorc spatele pãrinþilor; ºi atunci? citeºte cu atenþie eseurile care sunt publicate tot în ultima vreme, ºi vei observa cã, în toate se vorbeºte despre ce excepþionali suntem noi, dar nimeni nu suflã o vorbã despre cât de machiavelici suntem noi, cât de coioþi, cât de broaºte ( … ) ºi toate aceste minciuni, poleite cu alte minciuni, le lãsãm urmaºilor, gen carte de cãpãtâi; halal ! bravo ! ura ! … arta, ºtiinþa, nici mãcar nu fi-va nevoie sã fie interzise; le scot erudiþii din sens, urmând magistrala preºului de la uºa de termopan, ºi nu poteca în spiralã a lemnului de nuc; aºez pe soclu, dupã cum se întrevede, caracterul strivit de tãcere ( … ) adicã, pe cei care nu iºi aleg drumul în viaþã din lumea ideilor comode, cum procedeazã cea mai mare parte dintre contemporani – sursãreii, dupã ordinul lor, virgulã; iaca, mi-am aruncat obida pe apa rãspunsurilor acuitante, aºa cã, nu-mi mai rãmâne decât sã mã hlizesc la neuroni ºi sã sughiþ.
o zi doldora de împliniri,
gheorghe

( ridic zãbrelele iriºilor, numai cât sã încapã peticele de cer, care se strecoarã printre ramurile brazilor - ce acoperã intrarea grotei, în care Bunul Dumnezeu mi-a dat ideea de a amplasa modernul/ cochetul laborator alchimic ).

sã inscripþionez clipa: anul este 2005, luna este iulie, ziua este 26 ( … ) desferec atenþia fãcutã de Corina, cu prilejul zilei mele de naºtere: un Budha în miniaturã, strecurat cu delicateþe în rucsac, ºi gândurile mã mutã cu foarte mulþi ani în urmã, pe vremea când era o codanã cu ochii verzi, neastâmpãraþi, ºi vindicativ de întrebãtori.

sunt la peste 999 m. faþã de nivelul mãrii; inspir, expir, în vreme ce îl mâingâi pe Stan – o cobra veritabilã de 12 luni, pe creºtet, cu duioºie; nu ne-am mai vãzut de 15 zile.


Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE