|  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | UITAREA |  | 
           
            |  | Text 
                postat de  
                Veronica Pavel                 |  | 
           
            |  | Mă ascund printre ramurile Unui curcubeu.
 
 Stau așezată sub lacrimile lui
 Și aștept ca tristețile
 Să-mi fie spălate.
 
 Mă întind pe iarba de pe cer,
 Și suflu în nori, ca să-i umflu.
 
 Mă risipesc apoi printre ei
 Și dispar tăcând
 În ceața densă
 A uitării.
 
 
 |  | 
		   
            |  |  
                
                Parcurge cronologic textele acestui autor
                
                 |  | 
		   
            |  | Text anterior 
								     				
				                Text urmator |  | 
		             
            |  | Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE 
              AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!
 |  | 
                     
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Comentariile 
              userilor |  |  |  |  |  | 
                     
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Un poem bine construit ce pierde prin cuvinte abuzate precum, ramuri, tăcere, curcubeu, lacrimi, tristețe, cer, nori, ceață, densă, uitare, iarbă, umflare, dispariție, risipire. Densitatea lor e mult prea mare pentru un poem modern. Cu drag,
 O
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Luminita Suse               la data de  
              2007-09-02 21:29:11 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Cristi, prietene, 
 Cat de adevarat ai prins ezitarea mea de dinaintea postarii! Da, in poezia asta sunt eu mai mult decat in altele, tocmai de asta ezitam sa "ma expun". Interesant ce spui, o sa-ti ascult sfatul. Cat despre semnul luminos, foarte multumesc de apreciere, cred ca e exagerat, dr cat de bine se lipeste de suflet!
 
 Tavy draga,
 
 Ma bucur ca ai ajuns si la poezioara mea! Sigur, toti suntem "acolo", in caldarea cu suferintze ale vietzii! dar iata ca asa cum prietenii te-au inconjurat cand erai trist, si ti-au mangaiat sufletul, tot asa s-a intamplat si la mine....
 
 Multzam de apreciere si grabnica insanatosire!
 
 Vero
 
 Vero
 
 
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Veronica Pavel               la data de  
              2007-09-02 15:18:08 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Mă întind pe fânul-iarbă de pe cer Și suflu-n nori, ca să-i umflu.
 
 este chiar situatia mea
 :))
 
 vot cu drag pentru Vero
 
 de la tavy
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Octavian Sergiu Ciurtin               la data de  
              2007-09-02 12:06:48 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Destinul unui scriitor poate fi reprezentativ prin diversitatea temelor literare pe care le abordează! Găsesc o imagine nouă, și-ți recomand acest stil de a gândi și a scrie, pentru că te prinde... atât de mult... cu toate emoțiile pe care le-ai avut tu înainte de a posta!
 Și, nu... nu vei dispărea, ci vei mai apărea cu această haină îmbrăcată... sau chiar una mai nouă!
 Printre ramurile unui curcubeu a apărut o lumină!
 Cu drag și apreciere pentru cele scrise,
 Cristi
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Cristi Stanculeasa               la data de  
              2007-09-02 00:26:23 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Cami, 
 Foarte multumesc pentru apreciere si pentru raza ta de soare, care a dat zambet curcubeului trist al uitarii. Grozav de bine a sosit!!!
 
 Drag,
 Vero
 
 
 
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Veronica Pavel               la data de  
              2007-09-01 23:08:14 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Îmi place curcubeul tău cu ramuri și cu lacrimi...ești tristă, nu vreu să dispari, peste uitare las un semn, o rază de soare, poate alungă ceața... Cu mult drag,
 Cami
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              camelia silea               la data de  
              2007-09-01 21:39:20 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Mirela, Incurajatoare vorbele tale! Intr-adevar, constat ca esti intr-adevara cea care nu uiti, eu crezusem, o clipa, contrariul...Te citesc cu regularitate si ma amuza trecerile tale prin ceea ce s-ar numi cu adevarat "atelier" de reparatie):)))
 
 Adriana,
 Ma bucur ca ti-a placut suflarea mea in nori, te astept!
 
 Tea,
 Tu pe toate le spui, nu se poate ascunde omul nici in spatele unor cuvinte, ca gata-l dibuiesti!
 
 Cu multumiri pentru trecere si aprecieri!
 
 Vero
 
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Veronica Pavel               la data de  
              2007-09-01 17:06:37 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Interesanta asocierea 'curcubeu-lacrimi'  de la care pleci spre 'uitare'(a- ca 'ceata densa' 
 dar dincolo de  aceasta 'tehica' a utilizarii cuvintelor te dezvalui invaluita in tristete si dorinta tainica de 'a dispare'.....pentru moment!
 
 Frumos, Vero....remarcabila poezia ta.
 
 Calvar
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Tea Nicolescu               la data de  
              2007-09-01 15:37:30 |  |  | 
		             
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | Și suflu-n nori, ca să-i umflu. 
 ah, cat mi-a placut!
 te rog sa nu dispari, vin si eu sa suflam in norul acela...:)
 
 vot, cu drag.
 
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Adriana Lisandru               la data de  
              2007-09-01 07:22:07 |  |  | 
		  		   
            |  |  
                Parcurge cronologic comentariile acestui autor
                 |  |  | 
		   
            |  | Text anterior 
								     				
				                Text urmator |  |  | 
		  
                     
            |  |  |  |  |  |  |  |  | 
           
            |  | 
 |  | 
           
            |  | 'Ascunderea' e o iluzie,  'uitarea' la fel;) Tristetea insa, e reala:(
 Am retinut imaginea:
 'Mă întind pe fânul-iarbă de pe cer
 Și suflu-n nori, ca să-i umflu.'
 Poezia ta respira....sinceritate:)
 
 Votez,
 Euridice
 
 P.S. Cea care nu uita niciodata:))
 
 
 |  |  | 
                     
            |  | Postat 
              de catre  
              Mirela Lungu               la data de  
              2007-09-01 05:50:32 |  |  |