|
|
|
|
|
|
|
|
|
Definiție |
|
|
Text
postat de
Mariana Ghicioi |
|
|
Moto: 'Eram așa de obosit
și sufeream.
Eu cred că sufeream de prea mult suflet.'
Lucian Blaga
Cel care-ascultă norii cum torc și cum destramă,
În mersul lor continuu, bizarele-și cirezi;
Cel ce-și îmbracă duhul cu-a vântului năframă;
Cel care-mpotrivește un ochi de huhurez
Smolitei taine-a nopții, când pe cuprins se-ngână,
Întrezărind ce alții nicicând nu vor vedea;
Cel care, precum luna, când tremură-n fântână,
Se risipește-n cercuri, spre a se aduna;
Cel care-aude muguri cum se desfoaie, blând,
Și, grea de rod, se-apleacă parcă a lui spinare;
Cel care palma-ntinde către un fulg căzând,
Căușul ei să prindă duioasa-i sărutare;
Cel care-și arde-aripa, biet fluture de lampă,
Ca nemiloasei flăcări să-i redea măreție;
Cel ce durerea lumii, acut, ca pe o crampă,
O simte, și o poartă, și-o strigă cu mânie;
Cel ce mirosul florii, 'nainte de-a-nflori,
Îl simte podidindu-i și nara și făptura;
Cel pentru care totul înseamnă a simți,
Înțelegând atâtea, rostite nu cu gura-
E cel bolnav de suflet, candidul, desuetul,
Romantic-visătorul, utopicul, POETUL. |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Mariana, Elia, Adriana, Elena, POETELOR, vă mulțumesc din suflet. Din sufletul de care sunt prea bolnavă...ca voi, nu?...
Cu drag,
Mari |
|
|
|
Postat
de catre
Mariana Ghicioi la data de
2007-06-29 22:03:50 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
E cel bolnav de suflet, candidul, desuetul,
Romantic-visătorul, utopicul, POETUL.
Mariana, sincer, dacă acesta este prețul ...aș prefera să mă îmbolnăvesc de poezie, să mor din dragostea cuvintelor. așez un strop de lumină la rădăcina frumuseții poeziei tale.
cu drag
elena toma |
|
|
|
Postat
de catre
ambigua departare la data de
2007-06-29 14:13:12 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Cel care, precum luna, când tremură-n fântână,
Se risipește-n cercuri, spre a se aduna;
minunata imagine, Mari, cea mai frumoasa (dupa parerea mea) dintre toate frumoasele de-acolo!
felicitari pentru poem.
daca-mi ingadui o mica observatie...
Cel care-ascultă norii cum torc și cum destramă,
În mersul lor continuu, bizarele-și cirezi;
acel pronume mi se pare ca deturneza putin sensul, creand confuzie; nu mai stii daca cirezile sunt ale norilor sau ale poetului; cred ca prozodia ti-ar prmite sa renunti la el.
cu admiratie,
Adriana
|
|
|
|
Postat
de catre
Adriana Lisandru la data de
2007-06-28 14:18:13 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Frumos, Mari. Am rezonat la fiecare cuvant, ceea ce nu inseamna ca as fi poet, ci ca m-am prins eu cum stau lucrurile prin zona. Te banuiesc, totusi, ca ai prezentat numai partea frumoasa, cu priza la acest public cu totul special. Glumesc, desigur. :)
|
|
|
|
Postat
de catre
elia david la data de
2007-06-28 08:14:38 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Îndrăgostitul, realistul, căutatul, așteptatul, dăruitul, venitul - sensuri multiple și nimic decât vatra din care pleacă și în care se întorc, uneori, cuvintele. Un text-definiție cuprinzător și cuprins - poetul e cel bolnav de suflet. Votez. O zi fericită. |
|
|
|
Postat
de catre
Mariana Fulger la data de
2007-06-28 06:07:46 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|