|
|
|
|
|
|
|
|
|
arbitraj. miza - curatarea site-ului |
|
|
Text
postat de
Mirela Lungu |
|
|
cu referire la problemele de aici :
http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971
Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.
Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.
Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.
Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?
Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.
Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Vad ca ai inteles mesajul pe care am incercat sa-l trasmit, Cristi, mi-as dori sa ating 'sacrul' macar cu varful degetelor, desi mi-e teama ca s-ar putea sa ma 'arda':))
Euridice |
|
|
|
Postat
de catre
Mirela Lungu la data de
2007-04-14 13:33:11 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
O singurătate cu gust de lut, un cerc de necuprins... Îți spun , sacrul poare fi atins. Atât timt cât făclia nu s-a stins, viața va socoate că ești de neânvins.
Îți mulțumesc pentru vot, pentru primirea caldă...
Cu dragă inimă,
Cris |
|
|
|
Postat
de catre
Cristi Stanculeasa la data de
2007-04-14 11:23:31 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Multumesc, Adelina, pentru incurajare, chiar aveam nevoie:) |
|
|
|
Postat
de catre
Mirela Lungu la data de
2007-04-14 10:36:39 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
O mica bijuterie acest poem Mirela. Mi-a placut. Si eu am uneori tendinta de a-mi personaliza poemele, ma fac deci vinovata de aceleasi pacate si nu ti le voi reprosa. Am sa spun insa ca este cat se poate de corect demersul Elenei Stefan, merita sa te pleci asupra acestui poem.
Un placut exercitiu de suflet poemul tau!
Cu placerea lecturii,
Adelina |
|
|
|
Postat
de catre
Adelina Ionescu la data de
2007-04-14 10:32:43 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Si mie mi-a placut; totusi, sugerez, ca si Elena Stefan, scufundarea icebergului cu vreo 100 m in ocean... sa ramana afara doar locul pentru infipt voturi:)
ceea ce de altfel am sa fac acum, cu aprecieri,
Radu |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2007-04-14 09:52:39 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Multumesc, Elena Stefan, pentru explicatii, comentarii, sugestii:)
Recunosc faptul ca eu am o tendinta excesiva de a 'personaliza' si 'explica', ceea ce in context poetic scade, intr-adevar, puterea de semnificatie mesajului transmis.
Gestul tau nu mi se pare blasfemic, dimpotriva, chiar ma ajuta sa vad lucrurile altfel.
Ma voi gandi, ulterior, la o reformulare (general valabila) a acestui poem. |
|
|
|
Postat
de catre
Mirela Lungu la data de
2007-04-14 09:16:51 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
De la mesaj la poem
Poem excesiv turnesolic și personalizabil. Adevărata poezie transcende experienței și universalizează mesajul. Atunci când acesta există, ca în poemul de față. Poezia trebuie să se bazeze pe arta de a sugera, de a conota de a lăsa cititorului subînțelesul. Explicativul și excesiva personalizare ucid fiorul poetic. Metaforic aș putea asemăna poemul cu un iceberg. Un sfert se vede restul se intuiește.
Dacă gestul meu nu ți se va părea blasfemic încerc mai jos o plasare a textului tău în coordonatele expuse mai sus. Ca variantă de lucru și ca exemplu metodologic. Sper că vei înțelege corect demersul meu și că intervenția mea pe text nu te va supăra.
Poveste antica
Singurătatea cu un gust de lut
Și forme de origine divină,
Din așternuturi de satin suspină
După un zeu plecat în absolut
Surâsul întrerupt de peste zi
Se-nalță în feerice cascade,
Transformă toate visele-n grenade
Și lumineaza nopțile pustii
Tristețea cerc de necuprins
Purtată ca blestem la cingătoare
Sortită de bătrâna ursitoare
Ca trupu-ntreg în chingi sa fie prins
Din ochii care se rotesc pagâni
Se-aruncă-n cer un inorog lunatic,
La țarmul orb, lucește val salbatic
Spărgându-se în tragice fântâni
În templul fecioriei nu s-a stins
Făclia ce păzește de ispite,
Doar zeul crud vestalei mai promite
Că focul sacru poate fi atins!
|
|
|
|
Postat
de catre
Elena Stefan la data de
2007-04-14 08:56:11 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Multumesc, Dan:)
Ma simt onorata, cu sau fara argumente;) |
|
|
|
Postat
de catre
Mirela Lungu la data de
2007-04-14 07:33:26 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Mi-a plăcut, dar mi-o lene să aduc argumente :)
Aduc în schimb un vot.
|
|
|
|
Postat
de catre
Dan Norea la data de
2007-04-14 00:09:56 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|