PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
arbitraj. miza - curăţarea site-ului Text postat de Madalin sandulescu cu referire la problemele de aici : http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971 Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit şi domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spaţiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să îşi asume identitatea. In spaţiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Şi m-am gândit : de ce să se permită acest amestec greţos de persoane, personalităţi şi anonimi la limita patologicului ? Cui serveşte ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenţii pseudo-literare. Eu, dacă mi-aş face un site şi nu aş urmări să câştig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aş proceda aşa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiţi pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Şi, la cerere, să poţi publica sub pseudonim DE OM, dar să ştii mereu că nu poţi sări calul fără să îţi fie dată în vileag identitatea (cât timp îţi vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase şi te iei ba de unul, ba de altul să îţi asumi consecinţele). Nu să îşi permită un oarecare să jignească, la nesfârşit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva. Domnule Corbu, aţi văzut care a fost reacţia mea la ce se întâmplă aici : am atras atenţia, în câteva rânduri, că nu e ok şi m-am cărat, între timp am scos o carte, mulţumesc editurii Vinea pt încredere şi omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intenţiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalităţile discutabile de acţiune, de până acum. Mai bine faceţi curaţenie, schimbaţi regulamentul, ţineţi oamenii de valoare care îşi asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuţ Caragea e scârbit, eu m-am cărat şi cu ce rămâneţi în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, şi care, în afară de un umor plafonat şi dubios, nu are nimic ? Nu vă supăraţi, e doar o supoziţie : am bănuiala că dumnevoastră sunteţi, în realitate, Ecsintescu şi reuşiţi, astfel, să vă împliniţi faţeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică. Îmi cer scuze dacă greşesc în supoziţia mea, numai bine tuturor şi atenţie ce oameni pierdeţi şi scârbiţi şi mai ales pt cine şi ce ! Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   Mariana... strangem in noi viata picatura cu picatura... asa cum spuneai tu... si uneori o presaram, alteori pur si simplu o varsam fara sa ne pese, peste cei din jurul nostru, peste cei care ne mai asculta (citesc), peste Dumnezeu insusi multumesc de trecere, si de comentariu... te mai astept prin(tre) randurile mele si sper sa fiu la fel de placut... cu drag Arhanghel!   Postat de catre Madalin sandulescu la data de 2007-01-21 11:24:04               Miruna... poemul sta cam asa: cu fiecare departare de noi, de ceilalti, mai murim un pic, ajungem sa ne intrebam daca ne-am schimbat noi, daca am gresit intr-atat, daca... daca... dacaaaaaaa si uite asa murim intrebandu-ne... fara sa avem curajul de a-i intreba pe altii, "doar cautand la (ne)sfarsit" locul in care suntem impacati cu raspunsurile noastre... cu cei de langa noi... cu toate cele lasate de Dumnezeu pe Pamant.   Postat de catre Madalin sandulescu la data de 2007-01-21 11:19:45 Parcurge cronologic comentariile acestui autor Text anterior       Text urmator               Ai strâns în inima asta picătură cu picătură viaţa şi o presari cu grijă pe cititor, să nu-i răneşti albul ochiului lui de pasăre înaripată în adânc de cântec şi cuvânt. Frumos. Votez. O zi fericită.   Postat de catre Mariana Fulger la data de 2007-01-20 11:58:32               Despre morţi numai de rău nu au curajul să vorbească doar caută la (ne)sfârşit. Am tot citit si recitit poemul tau, am incercat sa-i gasesc mesajul sau constructia, ceva lipseste, si pot afirma, in chiar idee/... O sa-l recitesc mai tarziu, sper, si o sa revin/...   Postat de catre dima.m miruna la data de 2007-01-19 23:58:28	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23973 Comentarii: 120095 Useri: 1426
ADMINISTRARE