FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
arbitraj. miza - curățarea site-ului
Text postat de Dan Norea
cu referire la problemele de aici :

http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971

Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.

Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.

Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.

Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?

Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.

Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !




Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Urtică, iată că am corectat, dar tot nu sunt sigur că e bine. În aceeași categorie (mulțime de indivizi) se încadrează și cuvantul "majoritate" și predicatul aferent era acordat la singular.

Carmen, îți spun un secret, da' nu-l spui nimănui: eu sunt Stăpânul neuronului. Au început ăia mici să se întoarcă de la înmormântare, da' nu toți.

Genu, Simona, dacă mă bag și eu între copanele voastre vă supărați ?
:))

 
Postat de catre Dan Norea la data de 2007-01-19 16:12:16
         
 
 
Cred că e o regulă specială (de acord logic) pentru substantivele colective : toată clasa ne-am urcat într-un autocar. Cele în care primează ideea mulțimii de indivizi și nu a unei entități aparte, cum ar fi pădurea. Aici e mai curînd o omisiune subînțeleasă: restul (de neuroni) sînt duși... Nici grmatica nu e infailibilă.

 
Postat de catre Urtica Dioica la data de 2007-01-19 13:32:27
         
 
  “cand Simonei ii zaresc
pulpele ce-arata bine
neuroni mei gandesc
la ceva de-mi e rusine...”
(nea Genu)

Suntem în UE. Tot poporul
de-acuma, vegetarian e.
Numai nea Genu, carnivorul
visează-ntruna la... copane :))


 
Postat de catre Simona Dobrescu la data de 2007-01-19 12:09:03
         
 
  Cum tot stai bine cu umorul,
Poate ne spui si posesorul?! :)
 
Postat de catre Carmen Anghelina la data de 2007-01-19 12:00:19
         
 
  ooo, Simona, de-ai sti cata dreptate ai...

În creierul unui bărbat
se naște, iată, dintr-odat’
un neuron; și, singur fi’nd,
umblă de-aiurea, hăulind:
„Hei, frații mei isteți, voinici,
mai sunteți vr’unul pe aici ?”
I se răspunde serios:
„Suntem cu toți aicea, jos !” :)
(Simona Dobrescu)

cand Simonei ii zaresc
pulpele ce-arata bine
neuroni mei gandesc
la ceva de-mi e rusine...
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2007-01-19 00:04:19
         
 
  Epi, cred că neuronul tău s-a însurat cu văduva neuronului meu :)) Poate ne întâlnim la un botez :))

Simona, ai versificat atât de bine bancul, încât nici gând să dau cu bocancul. Dar de dat tot îmi vine:)

Urtica (sau Dioica, nu-mi dau seama care e numele cel mai mare), să știi că prima variantă era exact cea pe care o propui, sună mai românește. Pe urmă m-am gândit: "restul" e la singular, iar predicatul se acordă cu subiectul. Nici acum nu știu sigur czum e mai bine.

Al Trep, mi se pare că-ți dorești un menage a trois :)

 
Postat de catre Dan Norea la data de 2007-01-19 00:01:07
         
 
  ganduri de la inmormantarea neuronului sef

cand ai neuroni o mie
unul mort nu-i mult, imi spun.
dar cu el e-o tragedie
ca i-a murit cel mai bun.
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2007-01-18 23:50:25
         
 
  Auzi monșer, neuron solo...
Nu te plictisești singur acolo?
Că de-un dram de IQ vrei
N-ajunge unul ci vreo trei!

 
Postat de catre Al Trep la data de 2007-01-18 21:02:54
         
 
 
Înțeleg că-i mare jale,
neuronii-s în exil
și-a rămas doar cu gliale
cu nucleu mic și debil.

(Parc-aș zice: Dar restu-s duși la-nmormântare)


 
Postat de catre Urtica Dioica la data de 2007-01-18 18:06:29
         
 
  Dane, epigrama ta mi-a adus aminte de un banc:

În creierul unui bărbat
se naște, iată, dintr-odat’
un neuron; și, singur fi’nd,
umblă de-aiurea, hăulind:
„Hei, frații mei isteți, voinici,
mai sunteți vr’unul pe aici ?”
I se răspunde serios:
„Suntem cu toți aicea, jos !” :)

(nu-mi da în față cu bocancul !
nu eu am inventat, bre, bancul :)

 
Postat de catre Simona Dobrescu la data de 2007-01-18 17:35:52
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
 
Si neuronul meu s-a dus,
De minte nu am tinere,
Dar s-a-nsurat, naiba l-a pus,
Si-i dus de-acum ca ginere!

 
Postat de catre General Motors la data de 2007-01-18 17:02:45
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE