PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Portret de piatră Text postat de Luminita Suse rochia argintie îmi vine bine din profil e ca turnată din apă şi piatră în jurul bustului mă strânge a toamnă iar pe la cusături cu dinţii mă ţine primul colindător de iarnă nicicând nu am fost mai adevărată şi neînchipuit de tânără după mine se scurg potopul şi ploaia de când le ştiu se întrec sisific încleştate în decolteul albastru înalt aruncând zaruri lichide ezitând între a mă şterge de pe faţa bobului concret de nisip ori a mă dizolva în steaua de pică ce implodează teoretic în el dar eu păşesc mai departe întreagă îl las pe Galilei de esenţe să mă dezică odată cu mine în oglindă aleargă inima trosnind din cristalele toate de piatră, Doamne şi totuşi cum bate Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   Foarte foarte foarte frumos poem! "Păşesc mai departe întreagă, îl las pe Galilei de esenţe să mă dezică, odată cu mine în oglindă aleargă inima trosnind din cristalele toate, de piatră, Doamne, şi totuşi cum bate." Cat de frumos spui despre partea cea mai neplacuta a existentei noastre! Daca pietrele ar fi asa de calde, s-ar inunda pamantul de atata iubire de frumos si de viata! Cu drag, Marinela   Postat de catre Marinela Preoteasa la data de 2005-07-24 23:11:51	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23931 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE