|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Ioana Luminita Parna |
|
|
Un chip de zana lipit de inaltul cerului.
Cu ochii-i de azur salbatic priveste dincolo de
viata. Parul se asterne fulgerator pe intregul pamant,
lovit de ploi,ninsori si vant nebun.
Buze de carne cruda si rosie ca sangele cel viu,
piele fina si alba ca privirea in pustiu a unui inger
ratacit.
Este deasupra a tot ce-i omenesc priveste cu o sete
nefiresc de... parfumata spre o zare pe care numai
ochii ei o pot patrunde.
La coltul gurii se odhineste o stea, a parasit
cerul pt a fi mai aproape de LUMINA, de intregul
firimiturii din care s-a desprins.
Ochii ei zambesc. Privirea-i vorbeste stancilor
despre ultima taina a universului.
Acestea intr-un cuvant rostesc: "Poezia se asterne
pe minutul eternitatii. Cuvantul e insesi
VIATA. Daca sufletul ar sti sa citeasca ochii ar zambi
mai des..."
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|