|
|
|
|
|
|
|
|
|
Până când o viață-amară și un trai nefericit ? |
|
|
Text
postat de
Simona Dobrescu |
|
|
Mai cu talent, Lenuțo ! îmi spunea
în timp ce mă punea să fac flotări
pân mușchiul de pe mine se-ntărea
și oasele-mi scăpau de-anchilozări
Când butelia-n spate mi-o punea
sau sacul de ciment, să-l car pe scări:
Mai cu talent, Lenuțo, zău așea,/i> !...
ce specialistă-mi ești în fofilări !
Dar într-o zi, sătulă de belea,
cu ochii injectați și fum pe nări
mi-am desfăcut cu grijă o jartea,
m-am dus spre el și, făr-avertizări,
cu cât talent l-am strâns de gât cu ea !
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Tavi, prezența ta mă bucură, de fiecare dată. Mulțumesc mult.
Adelina, îmi pare nespus de rău să te știu tristă. Sper din tot sufletul ca sărbătorile să-ți lumineze chipul și să-ți readucă zâmbetul pe buze. Mulțumesc mult pentru trecere.
|
|
|
|
Postat
de catre
Simona Dobrescu la data de
2006-12-09 17:12:15 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Calimero, mulțumesc pentru replică. Încerc și eu un răspuns:
Nevasta telenovelistă
Da, sunt beligerantă, măi bădie,
că ani de zile m-ai ținut în casă
și nu m-ai scos deloc în lume, ca să
nu vază satu cât sunt de boccie.
Voiai tocană și fripturi la cină ?...
n-aveam eu timp să mai gătesc păi, cuando ?
pierdeam novela cu José Armando -
că aia, da, păpușă masculină !
mă-mbăt cu vermut, singură în beznă
și-adorm visând la un bărbat ca bradu
cum e, de par egzamplu, Mircea Radu
așa că, ciocu mic și joc de gleznă ! :)
|
|
|
|
Postat
de catre
Simona Dobrescu la data de
2006-12-09 17:10:21 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Daniel, mulțumesc la fel de mult și pentru replică și pentru cârcoteli. Iaca retur: :)
Văduva veselă:
Păi bine, mă Jardele,(-n pielea mea !)
și mort mă bântui bre și-mi dai fiori ?
Ți-am luat o criptă-n față, la șosea
și ți-am făcut pomeni de-atâtea ori,
doar ca să-mi spăl păcatele. Ce-ai vrea ?
la rândul tău, acu să mă omori ?
Mai lasă-mă, Jardele ! de-aș putea
te-aș ține atârnat de căpriori,
ca să nu uit nicicând de viața grea
pe care-am dus-o lângă tine. Ori,
acu, că te-ngropai, mă simt, zău, cea
mai sufocată de admiratori.
Deh... ce să-ți fac, Jardele ?... lumea-i rea... :)
|
|
|
|
Postat
de catre
Simona Dobrescu la data de
2006-12-09 16:49:06 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Las doar semn ca am trecut si am citit Simona, la fel ca de fiecare data. Nu voi incerca nici macar un catren. Sa nu te superi. Zambetul ce as incerca sa-l las aici n-ar fi decat un rictus de amaraciune.
|
|
|
|
Postat
de catre
Adelina Ionescu la data de
2006-12-09 14:56:21 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
pana cand o viata-amara
(traiul foarte fericit?)
pentru multi e o dorinta
vis ferice! azi neimplinit!
cu respect Simona
pentru gluma din sufletul tau :))
si un vot pentru nemurirea LUI!
(a sufletului) :))
cu drag tavy
|
|
|
|
Postat
de catre
Octavian Sergiu Ciurtin la data de
2006-12-09 14:29:49 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Casnicul
Eu bat covoare, lustruiesc parchetul
Și praful îl șterg des de pe servantă,
Tu bați neobosită Internetul,
Cu mine te arăți beligerantă.
Să-mi fi făcut și tu, măcar o ciorbă
Sau o friptură de purcel, cu bame,
Când vin de la servici, nu scoți o vorbă
Și-n baie-ai pus o poză cu Van Damme.
Iar seara, când exprim gânduri cazone,
Zici: Am făcut și ieri. Zău, ești uitucă.
Îmbrățișezi, cald, sticla de Garonne,
Și-n miezul nopții, iar te culci cu Tucă.
Calimero
|
|
|
|
Postat
de catre
xxxx xxxxx la data de
2006-12-09 12:18:25 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
un rombdel adevarat, din cele care impart hazul versificat si inventiv, plecat din acea zicere celebra catre Dorel,
dau vot,
dar nu-mi pot reprima anumite carcoteli asupra rimelor in participiu "spunea"/"se-ntarea" sau exclusiv pe substantive (celelalte) :)
incerc si eu o replica, desigur palida:
Rombdel de la cel spanzurat cu o jartea (Jardel)
M-a spanzurat...un fleac...doar o jartea...
Si ce folos, i-am spus de-atatea ori:
"Mai cu talent, Lenuto! Doar ansea*
sunt sanse-n tine ca sa ma omori..."
De maine alta sarcina, mai grea
va duce-n carca, plina de sudori -
pe mine, spanzurat cu o jartea,
fara folos si ... de mai multe ori...
Si voi striga iar vorba cea mai cea
de-ndemn spre muschii ei frematatori
ce duc in spate casa si in ea
pe mine, atarnat de capriori:
"Mai cu talent ... apoi ...si c-o jartea!"
* - lincenta pohetica a unui cunoscut si disthins phoet |
|
|
|
Postat
de catre
Daniel Bratu la data de
2006-12-09 12:00:19 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Așa e, Anda, pare mohorâtă rău dimineața asta. Iote d-aia m-am gândit să schimb macazu , că parcă prea am lăcrimat în ultima vreme. :) Mă bucur dacă am reușit să te înveselesc. :)
Mulțumesc de trecere.
|
|
|
|
Postat
de catre
Simona Dobrescu la data de
2006-12-09 10:55:30 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Sunt primul cititor! Uraaaaa! Nici n-ai idee cât de mult îmi doream, în dimineața asta mohorâtă, să găsesc ceva la care să zâmbesc! Bravo, Ilenuțo, așa talent mai rar! Vorbesc serios!
Anda,
Cu zâmbete! |
|
|
|
Postat
de catre
Anda Andries la data de
2006-12-09 10:33:37 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23983 |
|
|
Comentarii:
120107 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|