FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
arbitraj. miza - curatarea site-ului
Text postat de Corneliu Traian Atanasiu
cu referire la problemele de aici :

http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971

Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.

Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.

Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.

Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?

Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.

Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !




Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Am reușit să mă loghez.
Voi cauta link-urile, dar pot fi găsite texte pe www.poezie.ro, www.bocancul-literar.ro, www.luminitasuse.ro și www.revistaarcada.lx.ro. Cei care vor accesa aceste site-uri, vor citi și altceva, nu numai poezie de inspirație niponă.

Iți mulțumim că te ocupi de popularizarea acestor specii literare!

Cu prietenie, Maria
 
Postat de catre Maria Tirenescu la data de 2006-12-11 20:39:35
         
 
  Corneliu, felicitări pentru inițiativă.
Am scris un articol referitor la cartea domnului Florin Vasiliu – „Poemul Haiku în România”, carte care încearcă să explice cum a pătruns lirica de inspirație niponă la noi în țară. http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol=6692

Un alt articol prezintă revista Haiku nr. 35/2006, care prin amabilitatea domnului profesor Corbu poate să fie citită pe saitul Europeea. http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol=7634

Din păcate informația în limba română despre cum se scrie în spiritul liricii nipone este săracă și greu de găsit. În schimb în limba engleză sunt multe informații, este suficient să cauți cu google sau cu orice alt browser.

Vreau să-ți mulțumesc în mod deosebit pentru că ai tradus câteva articole și le-ai postat pe sait, pentru ca toți cei interesați, să poată să fie informați. Și acest text se înscrie în același spirit de colegialitate care te caracterizează și este de toată lauda.

Mulțumesc!
 
Postat de catre Magdalena Dale la data de 2006-12-11 13:48:22
         
 
 
Am grupat textele pe tematici. Am introdus și dicționarul semnalat de Dan (sînt sigur că doamna Dana-Maria Onica te va ajuta și în această situație ingrată, încurcătura este minoră, acum cu un clic se poate ajunge acolo, net-ul la asta ne servește să ajungem la sursele puse la dispoziție de binevoitori).

Magda și Maria, chiar dacă nu-mi dați voi link-urile, le voi găsi în pagina voastră. Știu că aveți texte care merită să fie puse la îndemîna doritorilor. Și dacă aveți și alte link-uri la texte în limba română, sînt binevenite.

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2006-12-10 19:02:35
         
 
  Cornel, prin amabilitatea d-nei Dana-Maria Onica, am fost informat că Dicționarul pe care l-am prezentat aparține domnului Cristian Mocanu, un haijin român bine cunoscut în comunitatea internațională haiku.
http://danielabullas.tripod.com/daniela2/id34.html
Doresc să-mi cer scuze în mod public atât din partea mea cât și a d-nului Dan Sîrbu – care cu bună intenție a dorit să-mi furnizeze aceste informații – pentru eroarea comisă.
Întrucât nu stiu cum să iau legătura cu d-nul Cristian Mocanu pentru ai cere scuzele de riguare apelez la sprijinul tău în rezolvarea acestei situați neplăcute.
Cu stimă și admirație Dan
Astept cu nerăbdare orice sugestie pe care mi-o poți oferi pentru a ieși din această încurcătură
[email protected]
 
Postat de catre Dan Constantin la data de 2006-12-09 14:48:37
         
 
  Mă bucur că ai avut timp și bunăvoință să aduni într-o formă ușor de folosit aceste informații. Te pricepi să utilizezi calculatorul. (Și nu ai nici teze...) Ai făcut un lucru foarte bun, măcar pentru cei care au răbdare să citească.

Cu prietenie, Maria

 
Postat de catre Maria Tirenescu la data de 2006-12-08 20:00:04
         
 
  Cornel, ajutorul tău este bine venit oricând, chiar te rog să faci toate modificările pe care le consideri tu de cuvință. Nu stiu cum să iau legătura cu d-nul Dan Sîrbu fără a mă simți complexat de gândul că am să-l deranjez. Eu consider că domnia sa prin comentariul făcut a încercat să ofere informațile necesare tuturor celor care doresc să intre în tainele artelor nipone."Lor li se adresează acest proiect…".
Mi-am tehnoredactat ultima pagina a revistei Haiku (nr.36/2006), revistă pe care am primit-o prin amabilitatea d-nei Magdalena Dale. Dacă consideri că se poate posta pe pagina ta, sau pe un site literar, fără a leza interesele site-ului, te rog să mă informezi. Nu aș vrea să comit cine știe ce gafă nefiind familiarizat cu acest gen de activități.
Cu stimă și respect, Dan Constantin.
 
Postat de catre Dan Constantin la data de 2006-12-08 18:27:56
         
 
 
Dane, comentariul respectiv este foarte bun, mai ales că autorul dă definiții înțelese și nu doar copiate sau traduse superficial. Ar trebui însă puse într-o formă mai lizibilă. Evidențiate cuvintele definite cu bold, lăsat un rînd între articole. Eu cred că ar fi bine să-l rogi pe autor să-ți permită să le postezi și aici și să le pui tu în forma cea mai bună. Dacă ai nevoie de ajutor, ți-l ofer oricînd.

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2006-12-08 14:40:32
         
 
  Emoțile mă copleșesc, nu pot deocamdată decât să scriu un singur cuvânt MULȚUMESC!  
Postat de catre Dan Constantin la data de 2006-12-08 12:57:54
         
 
  Comentariu făcut pe www.ro.( http://www.poezii.ro/afiseazapoezie.php?poem=49063) de bluespring – Dan Sîrbu – “Canton părăsit – Secvență senryu” de vdc_hd – Dan Constantin.

… toate artele japoneze vin cu “bagajul” lor de cuvinte specifice, pe care limbile europene sunt nevoite să sfârșească prin a le accepta; aceasta din cauza caracterului sintetic și metaforic al limbii japoneze, precum și a asociațiilor complexe pe care acestea le trezesc, rezultat al unei tradiții milenare. Astfel judo-ul și artele marțiale vorbesc de osae komi, atemi, waza ari; jucătorii de go știu ce înseamnă un atari sau un byo-yomi…
… tot astfel, poeții care, chiar fiind gaijin(=nejaponezi) se apucă să scrie haiku, senryu, tanka, care se angrenează în deliciul convivial al unei renga sau mondo, nu vor putea evita acest jargon specific (enigmatic chiar și pentru japonezul de rând, fără preocupări literare). Lor li se adresează acest proiect…

… prezentul dicționar este întrutotul perfectibil; el este bazat pe experiența mai multor poeți occidentali și a mea personală, mai mult decât pe manuale japoneze…
… el nu cuprinde decât aproximativ ¼ din termenii de obicei menționați în lucrările japoneze de specialitate; am renunțat la termenii care pot fi redați perfect de cuvintele românești corespunzătoare (kotoba=metaforă; kokoro=sentiment; makoto=sinceritate) precum și la cei mult prea specifici și de care poetul gaijin nu se va ciocni aproape niciodată…
… aceste cuvinte nu au gen, spiritul limbii române ne face să vorbim de “o” tanka sau “un” haiku, ceea ce mi se pare perfect acceptabil…
… de asemenea aceste cuvinte nu variază în funcție de număr, poți să scrii 200 de haiku cu care să participi la 40 de kukai…
… în interiorul fiecărui articol, tilda(~) înlocuiește cuvântul-titlu, la nominativ și la toate formele flexionare…

ageku=ultima strofă a unei renga standard. Are rolul de a rezuma/concluziona întregul poem, cu o referință la prima strofă.
aware= calitatea de a mișca sufletul cuiva anume (în mod absolut subiectiv). Dacă ești patriot, drapelul țării tale va avea~; cel al altei țări, chiar dacă e mai frumos, nu va avea.
choka= înlănțuire de strofe tradiționale (5—7-5-7-7 silabe) într-un poem lung. Ca un fel de renga cu un singur autor.
dai(se pronunță da-i, în 2 silabe)= 1. subiectul unui poem lung;poate fi conținut în prima strofă, sau enunțat în prefață. 2. decizia poeților participanți la o renga, utaawase , kukai sau maekuzuki de a scrie pe o anumită temă, în loc să păstreze subiectul liber.
daisan (se pronunță da-i-san în 2 silabe)= legătura a 3-a dintr-o renga . Trebuie să se încheie printr-un verb.
dodoitsu=la origine un cântec popular de muncă sau de dragoste. Poezie folclorică în formă de catren, cu forma 7-7-7-5 silabe (26 de onji). Nu este considerat o formă a poeziei clasice și în Japonia nu este cultivat. Unii poeți europeni cultivă însă ~ cu succes.
ginkoo= sesiune „peripatetic㓠de haiku; mai mulți haijini se plimbă prin natură,observând în tăcere ceea ce e de observat, în compania unui sensei sau sabaki. Apoi iau prânzul împreună, după care se retrag ca să scrie haiku. Se reîntâlnesc în aceeași seară pentru un kukai, urmat de o analiză a poeziilor prezentate.
gojuin= o renga de 50 de strofe.
gunsaku= grup de poeme pe aceeași temă, oferind perspective diferite asupra aceleiași realități. Poate avea mai mulți autori sau unul singur. Endo Shusaku, în romanul său Poarta Rashomon , a aplicat (pentru prima dată în proză) tehnica gunsaku.
ha=partea de mijloc (“pagina a doua” sau strofele 7-31) dintr-o renga standard.
haibun= proză (scurtă, mai rar lungă) conținând, în varianta scurtă, 1-3 haiku, în varianta lungă, 20-100 haiku; versurile trebuie să completeze, s㠓ducă mai sus” și nu să rezume, cele spuse în proză. Proza, la rândul ei, trebuie să aibă atât fiorul, cât și cadența unei poezii (“proză haibunică”) Deși prototipul ~ este Oku no hosomichi (“Călătorie spre provincia Oku”) a lui Bashō (230 de pagini în ediția engleză,75 de haiku), forma lungă este rară și în Japonia; în Occident se cultivă exclusiv forma scurtă.
haiga=tablou având menirea de a însoți un haiku sau altă poezie japoneză scurtă. În ultimul timp, au apărut foto-~ și ~-multimedia.
haijin=autor (nu ocazional) de haiku. Polisemia joacă feste nejaponezilor: in dicționare veți găsi mai multe semnificații ale cuvântului, unele infamante; acestea însă n-au nici o legătură cu sensul discutat aici, iar cele mai multe sunt desuete. Și un japonez de baștină din sec.XXI, auzind cuvântul liber de orice context, se va gândi, în primul rând, la un poet.
haijo= scrisoare personală conținând mai multe haiku, care au același rol ca în haibun. Restul scrisorii însă poate fi lipsit de valoare literară. Formă inventată recent de Prof. Takiguchi Susumu (Oxford).
haikai (lit. “umor” sau “surprinzător”)= inițial, orice poezie umoristică sau doar mai puțin elegantă decât tanka de curte. A ajuns să desemneze orice poezie japoneză scurtă. Este prescurtarea expresiei “~ no renga” pe care însuși Bashō a folosit-o spre a-și desemna opera.
haiku=cea mai cunoscută formă de poezie japoneză. Descinde din tanka, via renga. Are 5-7-5 silabe (17 onji), obligatoriu un kigo și un kireji. Nu orice tristih este un ~. În afară de faptul că un ~ trebuie fie să respecte în totalitate, fie măcar să se apropie de regulile formale enunțate mai sus (în primul caz, este numit ~[neo]clasic, în cel de-al 2-lea caz, ~liber), trebuie să surprindă un “moment~” (o imagine din natură care să ofere o “deschidere” spre metafizic) și să nu-i lipsească un grăunte de umor.
hana no ku=”Strofa despre flori” obligatorie într-o renga.
hanka= tanka însoțind un poem lung. Are rolul dedicației sau motto-ului din operele literare occidentale.
hankasen= jumătate de kasen sau o renga de 18 strofe.
hibiki= (lit.“ecou“)„Înrudirea de sentiment” dintre 2 poezii. A nu se confunda cu kaori (vezi).
hiraku=Strofele dintr-o renga care nu au un rol (și deci nume) specific.
hokku= cele 3 versuri de start dintr-o renga sau tanrenga.
honkadori=La origine, însemna orice citat (obligatoriu tradus) din poezia ori filosofia chineză apărut în poezia japoneză. Este unul din termenii controversați ai esteticii nipone. A ajuns să desemneze orice împrumut livresc din orice fel de lucrare;apoi orice citat, preluare de imagine sau chiar numai aluzie la clasicii niponi. Unii scriitori japonezi moderni îl folosesc cu sensul de “plagiat”. Disputa este înverșunată între cei care spun că e bine să folosești ~ și cei care echivalează acest lucru chiar cu furtul! Ca nejaponez, este de preferat să nu îl utilizezi cu literați japonezi de față, căci nu se știe niciodată dacă vor fi măguliți sau vexați. Poeții occidentali îl folosesc însă în sens pozitiv, aplicându-l unei poezii de formă japoneză, dar similar㠓found poem”-ului anglo-saxon.
hyakuin (lit. “100”) = renga de 100 de strofe. Aceasta era renga standard inainte de recodificarea propusă de Bashō la sfârșitul sec. al XVII-lea.
kaishi = hârtia fină (dar totuși de calitate inferioară unei tanzaku cu adaos de mătase) pe care se scriu poeziile. Poeții japonezi adevărați au mereu câteva astfel de foicele în buzunar, ca să-și noteze imaginile văzute întâmplător și care îi inspiră. Devenit interjecție, cuvântul este și răspunsul (cel mai) politicos în Japonia când cineva strănută în public! (subînțeles: ”nu vrem să spunem că ai vrut să fii nepoliticos, ori n-aveai la tine în ce să-ți sufli nasul; știm că preferi să utilizezi hârtia pentru poezii”).
kaori (lit.” parfum”) = înrudirea de sentiment dintre două imagini poetice. De exemplu evocarea unui cățel uitat în ploaie și a unei iubiri trădate au același ~
karumi (lit. “ușurință”) = Cel mai controversat termen din poetica niponă. A fost introdus de Bashō spre sfârșitul vieții. Înseamnă utilizarea limbajului popular, informal într-un haiku, renunțarea la cuvinte de origine chineză, la orice hankodori (vezi) dar și la calambururi, la jonglarea cu polisemia omniprezentă în limba și poezia japoneză. De aceea, Bashō a fost părăsit de cel mai drag discipol al său, marele poet Enomoto Kikaku, acesta reproșându-i c㠓predica prăbușirea poeziei în vulgaritate”. Disputa nu s-a încheiat nici până azi. Ea este mai acerbă în Japonia, dar există latent și în Occident (unde se poate spune că haijinii care scriu și tanka sunt mai înclinați să respingă~, iar cei care scriu doar haiku, senryu, haiku noir etc. sunt mai înclinați spre poziția lui Bashō).
kasen (lit. “poeții nemuritori”) = Bashō a propus reducerea rengăi standard de la hyakuin (vezi) la mai puține strofe, dat fiind că vremurile erau tulburi și poeții aveau mai puțin răgaz de a compune în liniște sau chiar și numai de a se întâlni. Ca propunerea sa să fie acceptată, și să nu dea loc la dispute interminabile privind numărul optim de strofe, Bashō a sugerat din start ca noul standard să onoreze memoria “poeților nemuritori” din literatura japoneză. Aceștia fiind în număr de 36, renga standard a ajuns la 36 de strofe și a fost numită nu cu numeralul “36”, ci ~. kigo (sinonim, mai rar utilizat, kidai)=cuvânt care semnifică anotimpul. Obligatoriu în haiku și tanka, neobligatoriu în senryu. Acest cuvânt ajunge să semnifice anotimpul în urma unor asociații mentale condiționate psihologic și cultural și variază geografic și temporal. De aceea, noi ~ trebuie mereu propuse și codificate.
kireji = cezură. Obligatorie în haiku sau în primele 3 versuri ale unei tanka.
kiyose = listă simplă de kigo pentru o țară sau regiune, fără adnotări, explicații sau mostre de poezii. Poate fi “ciorna” pentru un saijiki.
kukai = concurs de haiku desfășurat în felul următor: Se ajunge la un dai2. (vezi) între mai mulți poeți. Unul din aceștia renunță de bunăvoie să participe și devine secretar, colectând poeziile celorlalți, pe care le transcrie. Doar secretarul cunoaște legătura dintre poezii și autorii lor. Apoi ceilalți “arbitreaz㔠dând punctaje fiecărei poezii, în scris și în secret (și abținându-se de la a judeca propriile creații) și înmânează aceste punctaje secretarului, care face clasamentul. O form㠓democratic㔠de utaawase.
kyoka = poezie umoristică, ironică sau caricaturală, în forma unei tanka. Adesea satirizează poeții și operele lor. Echivalentul japonez al epigramei sau limerick-ului.
kyu = partea finală dintr-o renga standard (“pagina a treia”) sau strofele 32-36.
jo = Strofele 1-6 dintr-o renga standard (numite și „pagina întâi”). Ele trebuie să fie calme, „pregătitoare”, fără a șoca, nici măcar prin îndrăzneala metaforelor. Un sabaki occidental a comparat o renga standard cu o petrecere. Jo-ul ar fi partea de început, când invitații fac cunoștiință, vorbesc despre vreme, mobilele gazdei, aranjarea mesei etc. Ha-ul ar fi conversația animată din toiul mesei. Ultima parte ar fi partea de remarci disparate de la despărțire, când spui” la revedere”, “mersi”, “să nu uiți s㔠sau “ții minte, când…”.
maeku = ”versul precedent”. În toate formele colaborative, versul de care trebuie să le “legi” pe ale tale.
maekuzuki = concurs arbitrat în același mod ca un kukai dar care constă într-un fel de tanrenga la care cineva propune maeku și un număr nelimitat de poeți propun ”legături”. Aceste poezii sunt însă umoristice, uneori chiar vulgare. Cel care a propus maeku va și arbitra.
mondo = ”Poem-dialog”. Un partener compune o tanka, celălalt răspunde cu o alta, cele două fiind în hibiki. A nu se confunda cu renga sau tanrenga în care o PARTE de poezie e completată cu o alta, fiecare strofă având astfel 2 autori. Împreunâ cu acestea, însă, ~ este considerat forma privilegiată a declarațiilor de dragoste.
mushin = imagine lipsită de frumusețe clasică. Antonimul este ushin. Nodurile desfăcute ale unor șireturi negre sau unghiile date cu ojă verzuie au mushin, pe când fata de la țară care își spală părul într-un pârâu de munte are ushin.
onji = unitatea de bază (silabică) a metricii japoneze. Valoarea pe care poezia europeană o atribuie rimei, japonezii o atribuie numărului de silabe/vers. O tanka are 31 de ~, un haiku 17~.
onku = renga - acrostih.
renga (lit. “eleganță legată”)=poemul-în-lanț japonez. Doi sau mai mulți poeți își completează reciproc poemele:primul oferă primele 3 versuri ale unei prezumtive tanka, următorul completează cu celelalte două. Pentru ca totul să nu fie prea simplu, o ~ clasică se desfășoară conform unor reguli precise și complexe. Esențialul este o bună legătură dintre imaginile fiecărei strofe. ~, considerat㠓culmea’ formelor japoneze, a inspirat mulți poeți occidentali să încerce alte forme de poezie colaborativă. Cele nebazate pe forme japoneze se numesc îndeobște “poezii legate” (Engl. linked verse)
rengaawase = Concurs de renga.
renku = Termen creat în Japonia, în timpul controverselor stilistice din deceniul 5 al sec. XVIII, cu scopul de a crea confuzie și de a întrerupe continuitatea istorică dintre renga și formele descinse din aceasta. Unele lucrări din SUA l-au considerat - eronat - termenul pentru renga, greșeală observată între timp, dar care a făcut pe mulți poeți anglo-saxoni să numească ~ orice poezie colaborativă, greșeală, de asemenea, în general evitată astăzi. În Japonia este uneori folosit cu sensul de”renga neizbutită”.
rensaku = Secvență de tanka sau haiku. Orice poezie trebuie să fie dependentă ca sens de cea precedentă.
ryogin = renga scrisă de doar doi autori, renga în doi.
sabaki = “instructor practic”. Conceptul de sensei există și în poezie, ca în orice artă japoneză. Un~ se deosebește de acesta prin aceea că sensei-ul îți arată bazele, ABC-ul formelor poetice, iar ~ scrie împreună cu tine , de ex. într-o renga sau un ginkoo (în context clasic japonez), într-o tabără de haiku sau un curs de haiga (în Occident) și te lasă s㠓furi meseria”. De asemenea, ~ se consideră într-un fel egalul tău, neezitând să publice alături de tine rezultatele unor atari demersuri. Regula de bază a unui ~ este să prevină greșelile, mai degrabă decât să le corecteze.
sabi (lit. “patină a vremii”) = calitate a unei imagini poetice de a exprima ideea de “învechire” și de “abandon”, îmbinată cu nostalgie și dulce tristețe. Un gard de fier ruginit și năpădit de iederă are~, un gard proaspăt vopsit, nu. Calitate apreciată în haiku, începând cu Bashō; mai puțin în tanka.
saijiki = “Dicționar” sau “enciclopedie” de kigo propuse pentru o anumită regiune sau țară, conținând neapărat o mulțime de explicații, note și digresiuni, precum și mostre de tanka și haiku. Un ~ tradițional are 5 “anotimpuri” (sau “capitole”) (Primăvară, Vară, Toamnă, Iarnă și Anul Nou), iar fiecare “anotimp” este subîmpărțit în șase “categorii” (Cer, Pământ, Plante, Animale, Umanitate, Sărbători/Obiceiuri).
sangin (“san” = ”3”) = renga scrisă de trei autori.
sedoka = variațiune arhaică la o tanka. Are 6 versuri cu structura silabică 5-7-5-7-7-7 (38 de onji). În Japonia nu s-au mai scris ~ de valoare deosebită încă din perioada Heian (sec.7-9). În alte limbi au apărut, însă, în ultimul timp,~ destul de reușite.
senryu = tristih de forma unui haiku care poate fi:1. umoristic, ironic, jucăuș sau 2.”rupt de natură”, putând trata despre aspecte psihologice, antropologice, culturale. Kigo-ul nu este obligatoriu în ~; kireji, da.
shibumi = poezie bazată pe imagini clasice, tipizate, seci, fără inovație. (Curiozitate: cuvântul înseamnă și “aromă de înghețat㔠și e și numele unui trick în sporturile extreme)
shinku = strofe apropiate, “înrudite”; o renga reușită.
shiori (lit. “floare ofilită”) = imagine nereușită, rateu stilistic
soku=strofe neînrudite; legătură nereușită la renga.
tanrenga (se scrie și în două cuvinte, tan renga)=o singură tanka, scris㠓legat”, de 2 autori, primul oferind primele 3 versuri, celălalt replicând cu ultimele două.
tanka = forma eminentă a poeziei clasice japoneze. Are 5 versuri (5-7-5-7-7 silabe,31 de onji), kireji intervenind obligatoriu în primele 3. Tratează despre sentimentele și relațiile umane; o referire la natură (reprezentat kigo și nu numai) nu lipsește însă niciodată.
tsukeai (verb) = acțiunea de a lega versuri, de a completa versurile altcuiva.
tsukeku = legătură propusă la un vers oferit dinainte.
tsuki no ku = ”Strofa despre lun㔠obligatorie într-o renga.
ushin = vezi mushin
uta = Termenul (cel mai) arhaic pentru tanka. Însemna și “cântec”. Căzut în desuetudine de peste un mileniu, se mai păstrează în cuvinte compuse, precum:
utaawase = concurs de poezie (de regulă de tanka sau tanrenga, dar nu numai) cu reguli precise și protocolare: Organizatorii stabilesc o temă, pe care participanții scriu câte o(singură) poezie; sau propun un maeku așteptând completările participanților pentru o tanrenga. Organizatorii (cei care dau premiile) sunt și arbitri și dau unul sau mai multe premii după plac. TOT ce se scrie însă într-un ~ trebuie publicat într-o antologie, în care nu se mai menționează cine a fost premiat, decât în mod excepțional. Totul într-o atmosferă ultraprotocolară, cu participanți îmbrăcați de gală ș.a.m.d. Deși poveștile populare japoneze sunt pline de debutanți care au triumfat, chiar în fața împăratului, buna cuviință cere de fapt poeților neconsacrați să nu participe la un~, din cauza obligației de a se antologa TOATE poeziile și a dorinței de a nu se prezenta publicului cititor poeme eventual mai neizbutite. ~ tradiționale se organizează frecvent și astăzi. Mass-media japoneze aplică însă termenul de ~ și festivalurilor de poezie de factură modernă, cu condiția să aibă o participare selectă, de prim rang.
utsuri = „Schimbarea”, „tranziția“, „mișcarea“ între ideile și imaginile dintr-o renga.
wabi (lit.“sărăcie“) = frumusețe rezultând din simplitate, frugalitate, refuzul exceselor. Frumusețe “franciscană”. Foarte apreciată în haiku, la fel ca sabi.
waka = alt sinonim arhaic pentru tanka. Poate desemna și „poezia” în general.
wakiku (vers lateral) = a 2-a srtrofă dintr-o renga.
yongin = renga scrisă de patru autori.
yugen = inefabilul poeziei, fior poetic.

... respect, zâmbet și lumină...!

 
Postat de catre Dan Constantin la data de 2006-12-08 12:45:30
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23783
Comentarii: 120440
Useri: 1414
 
 
  ADMINISTRARE