FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
arbitraj. miza - curatarea site-ului
Text postat de Corneliu Traian Atanasiu
cu referire la problemele de aici :

http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971

Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.

Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.

Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.

Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?

Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.

Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !




Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
 
Dorule, candoarea ta este cea mai îndreptățită să înțeleagă că boieria nu este în nici un caz ceva ce trebuie urît, trebuie să ne străduim să fim boieri. Și tu ești sigur unul dintre cei care își vor extinde moșia pentru că știu s-o locuiască și să o apere boierește. Faptul că tu mă citești și mă înțelegi este mult mai important decît orice contestări suburbane.

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2006-11-09 19:37:23
         
 
  Recunosc ca am citit eseul atunci cand l-ati postat dar abia acum cand am parcurs si comentariile, respectiv cel al doamnei Mariana Fulger si raspunsul dumneavoastra cred ca am inteles ce ati dorit sa ne transmiteti. Cu cat citim mai mult, cu cat scriem mai mult ne imbogatim pe noi si mintea noastra. Atunci si eu daca voi muncii serios pot deveni un mic boier, stapan peste mosia povestilor pe care ma straduiesc s-o largesc cu micile mele basme.
Am inteles bine?
Cu respect
Doru Emanuel
 
Postat de catre Doru Iconar la data de 2006-11-09 17:08:42
         
 
  Aceasta din cauză că viața n-a vrut ca toți oamenii să fie boieri și nici toate animalele câini de companie. Dacă oamenii ar fi fost egali în drepturi și îndatoriri n-ar mai fi existat, probabil, pături sociale care să stârnească repulsie căutătorului de frumos. Pretențiile de aristocrație nu fac neapărat ca unii să aibă întâietate în fața Creatorului. Nedreptatea aceasta a făcut ca boiersmul să dea fiori. Și apoi, limba română e destul de bogată ca să permită un titlu care să nu stârnească pasiuni. Iar am intrat în cerc și nu-mi place lupta. Mă retrag cât mai sunt plină de virtuți. Să fie cum dorește cine dorește. O zi fericită.  
Postat de catre Mariana Fulger la data de 2006-11-07 11:19:16
         
 
 
M-am grăbit: „Optsprezece brumar al lui Ludovic Bonaparte“ (K. Marx)

Despre lumpenproletariat la:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Lumpenproletariat

„În 18 Brumar al lui Ludovic Napoleon (1852), în lumpenproletariat sunt incluși așa numiții "refuzații tuturor claselor", adică "escrocii, patronii de bordel, negustorii de haine vechi, flașnetari, cerșetori și alte epave ale societății" și reprezintă acea pătură a proletariatulului "fără conștiință de clasă" (adică asocială).”

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2006-11-07 09:49:31
         
 
 
"cuvântul boierism îmi repugnă"

Asta-i nenorocirea, Mariana. Cuvîntul nu este gigea și nici caca. Nimic nu-l poate mînji, nu-i poți pune stea galbenă și nu-l poți închide în ghetou decît dacă accepți să fii și tu închis acolo. Trebuie să te porți boierește cu el. Pentru mine - liber de prejudecățile proletcultiste - boierismul este sinonim cu cavalerismul. Cu o nuanță (nu există sinonime absolute) de dispreț față de mojicul mercenar pe care mi-o asum - boierește. Nu agreez lumpenii angajați în detașamentele "cămășilor negre" (vezi 18 brumar al lui Napoleon Bonaparte al lui Marx).

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2006-11-07 09:33:19
         
 
  Rămân la părerea mea, Corneliu, cuvântul boierism îmi repugnă, nu ceea ce vor să facă inițiatorii manifestului. Oricât de mult aș vrea să-i văd fețele bune, nu reușesc. Boierismul prăfuit, cu burta bine susținută sub haine comandate la cei mai buni creatori de vanitate vestimentară, luxul în case și în afara caselor, goana după profituri nu au nimic în comun cu o literatură bine așezată pe structurile ei, emanând aer curat, dorință de zbor, bunătate, cunoaștere, dragoste, împliniri, având ceva din unitatea cal-cavaler ce despică aerul dimineții, lăsând în urmă tremurul liniștit al frunzelor pe un pământ de pace. Un teritoriu de cunoștințe, de cuvinte alese este o oază în care pacea stăruiește pe cer zile, ani la rând, dar din care nu lipsesc nici corbii, nici alți reprezentanți ai nopții cunoașterii. E nedrept să spun asta despre corbi, am folosit o figură de stil. Cu alte cuvinte, să facem din literatură un fel de rai, dar să recunoaștem cu simplitatea înțeleptului că iadul s-a născut tocmai din cauză că acesta a trebuit să existe. (Scuze. A trebuit să schimb butelia.) Susțin o ținută morală de excepție în literatură, în orice loc s-ar manifesta aceasta. O zi fericită.  
Postat de catre Mariana Fulger la data de 2006-11-07 09:21:38
         
 
 
Nu cred că-i bine cavalerism, Mariana. Nu știu de unde și pînă unde diferența trebuie să fie justă. Ea este menită să facă doar o ierarhie. Iar ierarhia de care vorbesc aici este una a meritului.

Este confuzia pe care eu o combat. Aluzia la manifest și la clase sociale te blochează pe tine și pe mulți alții pentru că refuzi să scoți cuvîntul boierie din lesa unei ideologii sau a unei pulsiuni a patriotismului local (care, vezi la comentariul anterior ție, în ce hal se poate manifesta). Eu am lucrat altfel cu acest cuvînt, se poate să nu te lovești de prejudecățile claselor sociale, iată cum:

„Fiind între oameni care bănuiesc că se doresc și se cred subțiri pentru că au ales o îndeletnicire mai de soi – scrisul –, îmi face plăcere să-i lămuresc cum cred eu că le permite teritoriul vast al limbii să stăpînească uriașe latifundii. Pentru că, am convigerea fermă, în limbă se poate trăi cu adevărat boierește. Asta pentru că ea este o bogăție inepuizabilă și, odată ce te-ai împroprietărit, nimeni nu te mai poate deposeda de întinsele tale posesiuni.

O să întrebați de ce n-ar fi limba a tuturor, doar cu toții trăim vrînd, nevrînd în limba noastră maternă. Da, cu siguranță, dar ea nu este și patria noastră pînă nu ne maturizăm spiritual pentru a fi pătrunși de datoria de a ne apăra și extinde pe cît posibil moșia. De obicei, copii schilavi și trîndavi, sugem doar din țîțele sărăcăcioase ale unor mame zbîrcite și subnutrite – jargoane și argouri, limbaje tehnicizate și ideologizate, registre stilistice suficiente fără ieșire la oceanul spiritualității.”

Boieria ține de moșie și de un anume patriotism care nu se îngustează pînă la șovinismul dintre site-uri literare. Și asta voiam să spun. Și speram că se subînțelege.

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2006-11-07 08:45:04
         
 
  Aș fi dorit să i se spună cavalerism al limbii, Corneliu. Boierismul, oricât am întoarce sensurile cuvântului, tot diferențiere injustă înseamnă. Diferențierea între clasele sociale nu poate trece neobservată de nimeni, nici chiar de bunica sau străbunica, în visul lor etern că va fi altfel. Diferențierea aceasta a însemnat întotdeauna și va însemna că unii au și pot, iar alții se zbat în noroi, nu pentru că au fost sau sunt mai reduși mintal, ci pentru că așa a fost să fie. Lupta între clase a fost și va fi un factor al umanizării omului. Faptul că cei bogați au avut privilegiul să învețe, să se cizeleze fizic și mental, nu înseamnă că boierul este un superior prin natura lui, ci prin conjuncturi. Cavalerismul limbii ar trebui să fie ceea ce vor inițiatorii manifestului să aducă în literatura modernă. Un cavaler nu strâmbă din nas în fața neputinței omului, nici a gândului, în contextul actual al cuvântului, ci în fața relei voințe, a nepăsării în fața degradării valorii firești și consimțite a omului, deci a expresiei sale psihice și fizice, gândul și concretizarea lui artistică. Ai rămas un cavaler și mă bucur. Votez un text simțit și scris prin simțire ideatică, într-o expresie a cuvântului care încântă. Bună dimineața.  
Postat de catre Mariana Fulger la data de 2006-11-07 05:28:18
         
 
  mOTTO Asa-i nea Denis. Rugaciune

Ma rasfat
Limba mea are papilele regurgitate. Ca un cugnilignus resapat. Uneori ma dor cuvintele ca o prostie in faza de metastaza. Fiziologia frazei se naste in p.....sau p..... Sublimba romana, acolo unde argourile devin fantasme si metaforele sunt insipide, Dumnezeu aluneca frivol sa dea limbi. Lumii. Orgasmul sau cataleptic face bairele cerului sa capete linia soldurilor unei femei virgine. Ce este lumea Doamne ? Esti prea beat ca sa-mi raspunzi, stiu. S-a intamplat mai Doamne, ca Dumnezeul tau sa-ti joace o farsa. Limbajul.
As vrea sa cunosc o femeie al carui clitoris sa macine lumea. Cu totii visam. Visul este uneori tare in verb. Spre exemplu eu am visat o capra. Nu era neagra. Solitudinea decoloreaza.
Defecarea e o actiune. Sofismul e un mare c......
Pacat.
 
Postat de catre ecsintescu virtual la data de 2006-11-07 03:24:14
         
 
  ” Locul omului care scrie este în limb㔠Desigur, ca doar asta spuneam si eu, nu ?...si citez din clasici ” Limba noastra-i o comoara/In adîncuri înfundata” ... nu ? ”Un sirag de piatra rara/Pe mosie revarsata” de unde si boierismul ei (vezi revarsarea pe mosie).
 
Postat de catre Andrei Florian la data de 2006-11-06 11:36:28
         
 
 
Mulțumesc domniei tale, boier Andrei. Boieria nu este prohibită pentru nimeni. Locul omului care scrie este în limbă, așa cum am spus în prima parte, dacă consimte să-și facă din ea o patrie (moșie). Limba are o boierie a ei, o anume generozitate pentru care Heidegger a numit-o casa Ființei.

 
Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2006-11-06 11:23:58
         
 
  ”Asta și face din limbă un instrument flexibil, capabil să exprime gîndurile și trăirile noastre” Asa-i, precum spui. Limba e un instrument flexibil, ne incanta urechile si nu numai. O limba capabila sa exprime priceput, asa cum stiti si dumneavoastra, e de folos nu numai boierismului, pe a carei tema va place sa comentati, dar chiar si celor ce va citesc. Omul sfinteste locul si limba asemenea.  
Postat de catre Andrei Florian la data de 2006-11-06 11:15:04
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE