PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
arbitraj. miza - curatarea site-ului Text postat de Dan Norea cu referire la problemele de aici : http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971 Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit şi domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spaţiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să îşi asume identitatea. In spaţiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Şi m-am gândit : de ce să se permită acest amestec greţos de persoane, personalităţi şi anonimi la limita patologicului ? Cui serveşte ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenţii pseudo-literare. Eu, dacă mi-aş face un site şi nu aş urmări să câştig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aş proceda aşa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiţi pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Şi, la cerere, să poţi publica sub pseudonim DE OM, dar să ştii mereu că nu poţi sări calul fără să îţi fie dată în vileag identitatea (cât timp îţi vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase şi te iei ba de unul, ba de altul să îţi asumi consecinţele). Nu să îşi permită un oarecare să jignească, la nesfârşit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva. Domnule Corbu, aţi văzut care a fost reacţia mea la ce se întâmplă aici : am atras atenţia, în câteva rânduri, că nu e ok şi m-am cărat, între timp am scos o carte, mulţumesc editurii Vinea pt încredere şi omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intenţiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalităţile discutabile de acţiune, de până acum. Mai bine faceţi curaţenie, schimbaţi regulamentul, ţineţi oamenii de valoare care îşi asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuţ Caragea e scârbit, eu m-am cărat şi cu ce rămâneţi în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, şi care, în afară de un umor plafonat şi dubios, nu are nimic ? Nu vă supăraţi, e doar o supoziţie : am bănuiala că dumnevoastră sunteţi, în realitate, Ecsintescu şi reuşiţi, astfel, să vă împliniţi faţeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică. Îmi cer scuze dacă greşesc în supoziţia mea, numai bine tuturor şi atenţie ce oameni pierdeţi şi scârbiţi şi mai ales pt cine şi ce ! Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   Scrisoarea de ameninţare (răspunsul la răspuns) Iubitule, te-ai enervat? Tu care, dragă, aşteptai În dormitorul conjugal ore la rând şi “cât mai stai” Ziceai mereu, de am dedus că nu ai vrea să mă grăbesc, Acuma “pune-ţi pofta-n cui”, cu tine nu mă ciondănesc ! Să ştii iubitule, de când, stau toată ziua doar acasă, La fel ca tine, ce-ai lăsat serviciul, am la geamuri plasă Şi-ţi spun cu inima-mpăcată: n-o să mai vezi ţânţar pe-aici! Aşa cum n-a văzut niciunul din cei ce-ţi sunt – ştiai? - amici, Căci, des trecând - poate de tine, or da, de când te ştiu plecat - Pe unde nici nu te gândeşti, fii liniştit, au căutat. Ce să-ţi mai spun, îmi este bine, nu te vreau musai înapoi, Cum zici, că, dacă-ai dat de bani, să-i cheltuim aş vrea în doi, Nu, dragă, eu nu m-am schimbat, am o coloană verticală, Decât să-ţi mai cerşesc vreo blană, mai bine mor cum mă vezi, goală. P.S. Prin poza asta te anunţ, că, dacă îmi mai zici adio, Mă sinucid exact la anu’, când frati-tu pleacă la Rio.   Postat de catre elia david la data de 2006-10-12 08:35:50               Scrisoarea de împăcare Iubitule şi dragă soţ, căci încă nu am divorţat, Îţi aminteşti – de nu, încearcă – ce bună eram eu la pat Şi cu mâncarea, câte oale am ars - mai stând şi pe acasă, Ca să-ţi gătesc ce n-ai sperat, nici chiar în vis, să ai pe masă. Scrisoarea-aceea de adio, am scris-o, sincer, la beţie! Atât de moartă după tine şi azi, că stau în Agonie Şi-mi vărs necazul, chiar şi nervii, pe cine mi-e la îndemână, Ca nu cumva, având talent, să-mi ies prea repede din mână. Eu doar atât te rog, aminte să îţi aduci de tot ce-a fost Aşa de fain între noi doi; nu vreau să pici tot tu de prost La tribunal, când - ştii prea bine ce bun eşti tu şi emotiv - Voi zice eu că m-ai bătut, deşi pe-atunci n-aveai motiv Şi-oi cere ce mi se cuvine, nimic în plus peste jumate. Gândeşte-te şi scrie-mi iute, la frati-tu, dacă se poate. P.S. Iubitule, încă ceva: de nu îţi spun, simt c-o să mor, Ştiam că frati-tu e clonă de când mi-ai luat calculator.   Postat de catre elia david la data de 2006-10-12 08:02:16               EliaDa, cum sa ma supar. Insasi textul de fata e un raspuns la unul de-al tau. Care mi-a placut si acum constat, intristat, ca a disparut. Pai eu am scris un raspuns la o scrisoare de impacare... inexistenta ? :( Genu clar a sesizat mai e si-o soacra la mijloc e un aspect ce nu-i deloc de neglijat. Simona, buna replica dar nu continui ca ajungem la un adevarat proces :)   Postat de catre Dan Norea la data de 2006-10-11 23:39:19               Dan, mi-a placut replica ta. Nu te supara ca ti-am raspuns. :)   Postat de catre elia david la data de 2006-10-11 20:35:28               marinimie fara margini "Si are poze cu Andrei, cu tine-n pat - nerusinata." (Dan Norea) pentru binele facut de-Andrei, soatei sale mire, Dan la notar a facut act ca-i lasa mostenire p.s. "tot ii las" Dan Norea striga "chiar si-a mea amanta, sacra, daca Andrei se obliga ca va lua cu el si soacra"   Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2006-10-11 20:15:48               Iubitule, mi-am angajat un avocat versat, vezi bine, Căruia i-am promis o cotă din tot ce stoarce de la tine, Aşadar, poţi fii sigur dragă că fiind foarte motivat, Va face şi pe dracu-n patru, ca să mă scoată din rahat. Că nu ţi-am fost soţie bună, poţi să o spui oricui doreşti, Nu ai cu ce – zice-avocatul – palpabil, să o dovedeşti. Cât despre poza-n care apar cu-Andrei în pat, neruşinată, O să aduc martori credibili, care să spună că-i trucată. P.S. Iar de Andrei nu îmi mai pasă; căci m-a minţit că e bogat Şi când l-am prins cu-ocaua mică, i-am dat papucii deîndat’ . :)   Postat de catre Simona Dobrescu la data de 2006-10-11 16:54:14 Parcurge cronologic comentariile acestui autor Text anterior       Text urmator	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23931 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE