PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
arbitraj. miza - curatarea site-ului Text postat de Octavian Sergiu Ciurtin cu referire la problemele de aici : http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971 Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit şi domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spaţiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să îşi asume identitatea. In spaţiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Şi m-am gândit : de ce să se permită acest amestec greţos de persoane, personalităţi şi anonimi la limita patologicului ? Cui serveşte ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenţii pseudo-literare. Eu, dacă mi-aş face un site şi nu aş urmări să câştig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aş proceda aşa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiţi pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Şi, la cerere, să poţi publica sub pseudonim DE OM, dar să ştii mereu că nu poţi sări calul fără să îţi fie dată în vileag identitatea (cât timp îţi vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase şi te iei ba de unul, ba de altul să îţi asumi consecinţele). Nu să îşi permită un oarecare să jignească, la nesfârşit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva. Domnule Corbu, aţi văzut care a fost reacţia mea la ce se întâmplă aici : am atras atenţia, în câteva rânduri, că nu e ok şi m-am cărat, între timp am scos o carte, mulţumesc editurii Vinea pt încredere şi omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intenţiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalităţile discutabile de acţiune, de până acum. Mai bine faceţi curaţenie, schimbaţi regulamentul, ţineţi oamenii de valoare care îşi asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuţ Caragea e scârbit, eu m-am cărat şi cu ce rămâneţi în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, şi care, în afară de un umor plafonat şi dubios, nu are nimic ? Nu vă supăraţi, e doar o supoziţie : am bănuiala că dumnevoastră sunteţi, în realitate, Ecsintescu şi reuşiţi, astfel, să vă împliniţi faţeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică. Îmi cer scuze dacă greşesc în supoziţia mea, numai bine tuturor şi atenţie ce oameni pierdeţi şi scârbiţi şi mai ales pt cine şi ce ! Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   bine draga Jose/fina am gasit si plastelina pentru gluma sau marar sa/ti pun inima pe jar... cu drag tavy si miine ne mai cautam...   Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2006-10-08 21:36:38               nu Liviu nu ca este seara si prefer sa stau pe-afara si multam de tot ce-a fost cred ca-a fost cu dublu rost unul pentru poezie altul lumea sa ne stie dar la cine n-a placut sa ramana surd si mut asta spun si noapte buna doar sageata ne rapuna... cu drag tavy   Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2006-10-08 21:34:08               Tavy, sper sa nu te fi suparat analiza literar-ironica pe care am facut-o textului tau. Daca te-a suparat, pot sa reargumentez, de data asta numai literar si gramatical. :)   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2006-10-08 21:20:26               ,,cu drag accept o provocare cu un mărar la fel de mare`` cu un mărar la fel de mare refuz! dacă e pe picioare şi foarte, foarte greu, accept mărar (fie şi mic) pe piept iar într-o noapte fără sori am să te rog ca să cobori la Mol, alegi tu, la oricare să iei ceară depilatoare   Postat de catre hhhhhhhhhhhhh hhhhhhh la data de 2006-10-08 21:20:09               cu drag accept o provocare cu un mărar la fel de mare dar trist ar fi să mă dobori într-o noapte fără ...,sori! sau pe o luntre eşuată care n-a visat nicicând firavă relansare intr-o... apă! cu sibnceritate tavy   Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2006-10-08 21:15:09               engarde, amice, haide la doel! e spada mea-ntr-un mare, mare fel! şi la nevoie o transform în coasă şi-ţi fac măraru' stivă, tot, în casă :)))) Serge, cu amiciţie am postat catrenele:) Josy   Postat de catre hhhhhhhhhhhhh hhhhhhh la data de 2006-10-08 21:05:56               mulţumesc Mariana şi eu mă bucur de amintirile frumoase... cu drag   Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2006-10-08 21:04:04               de vrei să ne mai doelăm cinstit să-mi spui acum: de ce-ai venit şi chiar de ai ceva de spus eu sincer îţi voi da...,răspuns! acum in ar`ul literar printre culturi şi de ..., mărar! cu drag   Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2006-10-08 21:02:39               Eşti un dulce. Şi doar ţi-am spus. Îţi place să mă tachinezi acum. Ai noroc. De această dată n-am judecat în pripă, cred!. O seară fericită.   Postat de catre Mariana Fulger la data de 2006-10-08 21:01:19               ,,sau de mai vrei să spui concret ce te aduce, când intri pe-o moşie, să ştii a-ţi face cruce...`` citat din autorul distinsului text....etc. încep, precum spuseşi, a-mi face cruci când intru pe moşia de mărar, credeam că e atelier, bre, literar şi nicidecum, grădină de lăptuci din amintiri îţi aminteşti, m-am prins dar e bataille de jeux? sau text distins?   Postat de catre hhhhhhhhhhhhh hhhhhhh la data de 2006-10-08 20:51:47               erată la commul 7 se va citii- mulţumesc Liviu de analiza atât de exactă a distinsului... cu părere de rău tavy   Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2006-10-08 20:44:13               din amintiri acum iau seama că imi amintesc cum îţi sta demult năframa... -Din codru se-aude: bine înţelege! Tavy, te rog frumos să scrii mai puţine strofe şi astfel să concentrezi expresia lirică. Am impresia că te risipeşti cumva. Mai citesc o dată şi constat că m-am pripit. Acţiunea curge lin de sus în jos, şi n-am pierdut nimic. Deci, puteam să greşesc. Deşi n-am greşit, te rog să mă ierţi, dacă ţi-am dat emoţii iniţial. Mi se întâmplă de prea mutle ori să judec în pripă un text. Promit să nu mai fiu atât de pripită. O seară plăcută. mariana fulger [04.May.06 16:44]- am refascut textul l-am redefinit şi uite draga mea steluţă, uite ce-a ieşit... cu braţele pline de trandafiri dragă Mariana o să-ţi deschid uşa... cu drag tavy   Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2006-10-08 20:40:02               nu recunosc o trecerea prin gara mea chiar pe tronson fie jose cât de mică-n unison se referea la textul altcuiva se pare sau a gresit oraşul sfidând pe cineva mai mare... cu drag reformulează-ţi doleanţa cu riscul de-aţi chiar pierde importanţa... eu doar amic cu autorul nu fac parşiv pe dirijorul... sau de mai vrei să spui concret ce te aduce, când intri pe-o moşie, să ştii a-ţi face cruce... cu drag   Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2006-10-08 20:32:15               mulţumesc Liviu de analiza atât de axactă a distinsului meu poem al tragismului întruchipat şi personificat de un ochi magic şi dependent de ilustra şi distinsa ... pace şi îţi doresc şi ţie să nu-ţi vâjîie capul ca mie când trece o săgeată pe lângă el... şi bineânţeles care cunoscând lemnul nu se teme de pădure... cu mult respect tavy   Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2006-10-08 20:23:39               Ai codrul pe-aproape, văd eu. Auzi boncăitul cerbilor şi scrii poeme. Frumos, adică e trist şi nu-mi place tristeţea, dar ai scris bine. Te votez. O seară fericită.   Postat de catre Mariana Fulger la data de 2006-10-08 19:20:13               ioi! bata`l! erata tu! 2009   Postat de catre hhhhhhhhhhhhh hhhhhhh la data de 2006-10-08 17:06:56               no! apai draga domule, tu nu vazusi limpede ca eroul cu pricina nu-i altu`, bata`l norocul, decat Jiji al nost` care mana turma pe la anu` 20009 ase!... arza`te soarele de jurist ca tare greu le mai deslusesti p`astea da le zice lirice tat cu manurile amandoua pe inima si io`s!   Postat de catre hhhhhhhhhhhhh hhhhhhh la data de 2006-10-08 17:06:28               Josefină dragă, mîna mi-i încă pe inimă de la mărturisirea dinainte, şi cu ea (mîna) tăt acolo, îţi zîc sincer că mi s-o cam aplecat de ermetism. Zî curat, ardeleneşte, ce vrusăşi să zîci...   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2006-10-08 17:03:01               Nene Liviu, fugi bre-ndărăt, la Saturnalii Acolo, printre mitice-nţelesuri Din loc în loc ,,brodate'' cu eresuri Vei da de Epopeea lui Becali.   Postat de catre hhhhhhhhhhhhh hhhhhhh la data de 2006-10-08 16:48:51               „Zeii-n lupta!” e un poem tragic. Eroul e chinuit de dureri insuportabile de şold şi de aprige tăieturi la burtă, în timp ce sună din răsputeri printre cornutele peste care, dacă am înţeles eu bine, este rege. Răzbate însă din versuri nemulţumirea lui că nu are mai mulţi supuşi, pe care e sigur că i-ar păstori cu pricepere: cu dor de vânare şi-n luptă asmute loveşte şi sună printre cornute îşi plânge durerea suspină dezastru doridu-şi mai multe... Apoi, „Zeii-n lupta!” e un poem ermetic încă din titlu. Stau şi acum şi mă întreb cine era personajul Zeii-n, şi mai ales cu cine lupta el. Şi pentru care ideal. Tragismul poemului (şi al personajului Zeii-n în acelaşi timp) este superb şi cu multă durere reliefat de ultimele strofe, în care regele, sugrumat şi apoi tăiat la pîntec, moare în chinuri, cu spatele prăvălit peste sînul gingaş al naturii: doar regele-n codru cu picuri de viaţă de spaimă se-ascunde în munţi fără gheaţă pustiind dor şi jale el geme lat cade pe spate şi moare în pieptul naturii târziu în noapte Asta a fost vestea rea a poemului, pentru ca apoi să apară, ca în orice poem eroic, vestea bună: tîrziu în noapte, prin păduri, primăvara va ajunge devreme anul ăsta, cu dorul în suflet plîngînd: primavara devreme de dorul pădurii plânsă ce-l doare De remarcat implicarea directă a poetului în această cumplită dramă. Ne-o spune din primul vers: primăvara devreme şi-n nopţi cu lună plină imi vâjâie codru nu geme doar sună Da, nu e puţin lucru să te identifici emoţional cu personajul, să trăieşti atît de intens drama acestuia. N-am reuşit niciodata o astfel de transpunere. O spun cu mîna pe inimă: mie nu mi-a vîjîit codrul niciodată. Poate, cîteodată, capul...   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2006-10-08 16:41:01	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23931 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE