FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Cugetari memorabile
de  Petre Tutea
  Se spune ca intelectul e dat omului ca sa cunoasca adevarul. Intelectul e dat omului, dupa parerea mea, nu ca sa cunoasca adevarul, ci sa

primeasca adevarul.

Tot ce teoretic este just este practic necesarmente just. Nu si invers, ca oamenii au practici sinistre īn istorie.

Am avut revelatia ca īn afara de Dumnezeu nu exista adevar. Mai multe adevaruri, zic eu, raportate la Dumnezeu,este egal cu nici un adevar.

Iar daca adevarul este unul singur, fiind transcendent īn esenta, sediul lui nu e nici īn stiinta, nici īn filozofie, nici īn arta. Si cīnd

un filozof, un om de stiinta sau un artist sīnt religiosi,atunci ei nu se mai disting de o baba murdara pe picioare care se roaga Maicii

Domnului.

Acum, mai la batrīnete, pot sa spun ca fara Dumnezeu si fara nemurire nu exista adevar.

Au falsificat suta la suta alegerile. Ati citit "Complicatiile tehnicii votarii"? Nu puteam sa votez nici eu, atīt era de complicat! Pai ce-i

acest ceusesc 89% pentru niste golani care nu-s īn stare sa conduca nici o gara? Incapacitatea de guvernare a astora s-ar putea sa fie sansa

hoitului romān sa devina viu...

"Domnule Tutea, daca ati fi fost ales presedinte la 20 mai, prin absurd, care ar fi fost prima hotarīre pe care ati fi luat-o?" - Prima

hotarīre: privatizarea, īnsemnīnd constructia celor doua comune: comuna agrara, īntemeiata pe gospodarul dibaci si priceput, si comuna

urbana, guvernata de īntreprinderi, de acesti giganti ai lumii moderne. Si as fi creat institute care sa sincronizeze poporul romān cu toate

cuceririle speciei om, mutate īn spatiul valah. Ca eu nu contest poporului romān ca limba lui si geniul lui intelectual īi permit sa mute

creatiile speciei om la el acasa.

Omul, cīnd e singur, poate face fel de fel de unelte. Adica devine american, spun eu. Eu as scrie peste Statele Unite astfel:"Omul este un

animal care fabrica unelte."M-au īntrebat unii care sīnt foarte filoamericani ce cred despre americani.

Sīnt lacatusi cosmici, domnule, le-am zis. India, de pilda, este inferioara tehnic Americii. Nici nu īncape īndoiala: America o baga la

jiletca. Da' spiritual America e o Ghana; pe līnga India e primitiva.

Americanii nu mor īn razboi. Sīnt supraīnarmati. Dau lovituri zdrobitoare. La ei cine face economie la munitie raspunde īn fata Senatului. Eu

nu pot fi americanofob decīt īn ceea ce priveste descompunerea religioasa īn secte. Dar din punct de vedere politic... si noi si rusii ar

trebui sa avem īn frescele din biserici un Columb, caci fara el īnvatam acum nemteste cu dictionarele pe genunchi.
Īn belsugul de-acolo nu poate aparea o gīndire teologica. Americanii n-au vocatie; īl invoca pe Dumnezeu doar ca sa le binecuvīnteze

pravaliile. Ei gīndesc negustoreste. Exercita stapīnirea lumii doar la casele de bani.

Antisemitismul nu e o reactie spontana a romānilor, a germanilor, a polonilor, a francezilor, a americanilor, ci e provocat de evrei, prin

exces. E provocat de ei ca spaima, crezīnd ca-l previn. Antisemitismul functioneaza dupa principiul actiunii si reactiunii. Pai daca rabinul

Moses Rosen, care e doctor si face parte din Consiliul Mondial Evreiesc, īl īnjura pe
Eminescu... Pai ce ar zice el daca eu l-as lua pe Moise pe faras?
Nu am fost si nu sīnt antisemit, pentru ca ar īnsemna sa fiu anticrestin. Pentru ca, sa fim cinstiti, Cristos nu e din Falticeni.

O baba murdara pe picioare, care sta īn fata icoanei Maicii Domnului īn biserica, fata de un laureat al premiului Nobel ateu - baba e om, iar

laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, asta moare asa, dihor.

Eu cīnd discut cu un ateu e ca si cum as discuta cu usa. Īntre un credincios si un necredincios, nu exista nici o legatura. Ala e mort,

sufleteste mort, iar celalalt e viu si īntre un viu si un mort nu exista nici o legatura. Credinciosul crestin e viu.
Ateii si materialistii ne deosebesc de animale prin faptul ca nu avem coada.
Ateii s-au nascut, dar s-au nascut degeaba.

Eu nu detest burghezia. Eu m-am lamurit ca un om care vrea sa fie bogat nu este un pacatos. Spunea odata un preot batrīn: Circula o zicala ca

banul e ochiul dracului. Eu nu-l concep ca ochiul dracului, eu īl concep ca pe o scara dubla. Daca-l posezi, indiferent īn ce cantitati, si

te misti īn sus binefacator pe scara, nu mai e ochiul dracului. Iar daca cobori, atunci te duci cu el īn infern, prin vicii, prin lacomie si

prin toate imperfectiile legate de orgoliu si de pofta de stapīn.

Nu pot evita neplacerile batrīnetii si nu ma pot supara pe Dumnezeu ca m-a tinut pīna aproape la nouazeci de ani. Īnsa batrīnii au o supapa

foarte īnteleapta: au dreptul la nerusinare. O nerusinare nelimitata. Cīnd ma gīndesc la suferintele batrīnetii, īmi dau seama ca īn natura

asta oarba cel mai mare geniu este geniul mortii. Faptul ca murim, de cele mai multe ori la timp, este un semn al dragostei lui Dumnezeu

pentru noi.

Eu sīnt iudeocentric īn cultura Europei, caci daca scoti Biblia din Europa, atunci Shakespeare devine un glumet tragic. Fara Biblie,

europenii, chiar si laureatii premiului Nobel, dormeau īn craci. Stiinta si filozofia greaca sīnt foarte folositoare, dar nu sīnt

mīntuitoare. Prima carte mīntuitoare si consolatoare pe continent - suverana - e Biblia.

Exista o carte a unui savant american care īncearca sa motiveze stiintific Biblia. Asta e o prostie. Biblia are nevoie de stiinta cum am eu

nevoie de Securitate. Luther, cīt e el de eretic si de zevzec, a spus doua lucruri extraordinare: ca creatia autonoma e o cocota si ca nu

exista adevar īn afara de Biblie. Mie mi-a trebuit o viata īntreaga ca sa aflu asta. El nu era asa batrīn cīnd a dibacit chestia asta, ca era

calugar augustin... Mie mi-a trebuit o viata ca sa ma conving ca īn afara de Biblie nu e nici un adevar.

Shakespeare, pe līnga Biblie, - eu demonstrez asta si la Sorbona - e scriitor din Gaesti.

Īn afara slujbelor bisericii, nu exista scara catre cer. Templul este spatiul sacru, īn asa fel īncīt si vecinatatile devin sacre īn prezenta

lui.

Stii unde poti capata definitia omului? - te īntreb. Īn templu. Īn biserica. Acolo esti comparat cu Dumnezeu, fiindca exprimi chipul si

asemanarea Lui. Daca Biserica ar disparea din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar disparea si omul.

Īn biserica afli ca existi.
Ce pustiu ar fi spatiul daca n-ar fi punctat de biserici!

Īn afara de carti nu traiesc decīt dobitoacele si sfintii: unele pentru ca n-au ratiune, ceilalti pentru ca o au īntr-o prea mare masura ca

sa mai aiba nevoie de mijloace auxiliare de constiinta.

Ceausescu n-avea masca de golan, ci masca de golan fioros. Nu mi-am īnchipuit ca un golan analfabet poate sa aiba o asemenea pofta de

luxurie. Vila lui de la Neptun...totul e de aur acolo. D-aia s-a si numit "epoca de aur"...
Asa-zisul triumf al proletariatului, care a sfīrsit ca triumf al lui Ceausescu, a fost triumful lui Golanescu si o trecere īn īntuneric. Asta

a fost revolutia proletara. Ce s-a petrecut īn decembrie '89 n-a fost o revolutie, ci o restauratie: geniul politic al poporului romān a

atestat reasezarea īn ordinea naturala. Asta s-a īntīmplat atunci: o restauratio magna. Fara sa ignor jertfele de la Timisoara, ma opresc la

manifestatia din fata Comitetului Central, cīnd multimea a huiduit tiranul. Atunci s-a īntīmplat un fenomen fundamental: reintrarea īn

ordinea naturala a poporului romān. Cīnd multimea īi refuza tiranului īncrederea, asta calca īn gol. Asa a calcat Ceausescu - īn gol.

Cioran e o inteligenta pura. Pai, ca sa te fītīi ca el prin Paris, trebuie sa ai inteligenta. Ca acolo inteligenta este! Are o singura

trasatura inadmisibila īn fiinta lui: e neconsolator.

Eu m-as īntīlni cu Cioran īn nelinistile mele, care seamana cu ale lui, iar el s-ar īntīlni cu misticismul meu īn lirismul lui.
Īn ce priveste cearta lui cu Divinitatea, eu sper ca Cioran sa nu moara aici unde s-a nascut, cum a murit Kant. Eu pe Cioran īl vad īmpacat

īn amurg cu sine, cu Sfīntul Apostol Pavel si cu Absolutul Divin, pentru a nu muri īn lumea aceasta.
Ceea ce e ciudat la Cioran, nu e nelinistea de a fi om, ci nelinistea de a fi romān.

Comunismul e cea mai mare aflare-īn-treaba din istoria omenirii.
Comunistii au vrut sa ne faca fericiti cu forta:ba, sa fiti fericiti, ca va ia mama dracului! Adica sa manīnci bine, sa bei bine, sa dormi

bine si la loc comanda!

Ca sa constati ca e incapabil comunismul de guvernare, nu trebuie sa ai doctoratul īn stiinte sociale. Orice bou vede ca nu e bun. El vede ca

ma-sa rabda, nevasta rabda, copiii rabda... vede tot si totul pute.
A te poune comunismului īnseamna a apara puritatea Codului Penal. Comunistii nu trebuie tratati ca infractori de drept comun. Ca hotii de

buzunare, ca tīlharii, ca violatorii de dame...
Comunismul e imanentism absolut: el muta complet omul īn lumea asta. Comunismul īnseamna negatia omului total, ca omul total apartine la cele

doua lumi:lumea trecatoare si lumea vesnica. Or, comunismul ancoreaza īn dimensiunea lumii trecatoare si īn felul asta nu e uman. Pentru ca

daca īi spui unui om normal: ma, esti un animal rational muritor si dupa tine ramīn doar viermi si minerale - īti da cu bīta īn cap!

M-am gīndit sa scriu un pamflet anticomunist si m-am gīndit sa iau anticii si modernii, cei mai mari pamfletari pe care-i īntīlnesc, si sa

iau de acolo cele mai acidulate imagini sau figuri de stil. Si m-am gīndit ca e un travaliu odios, gratuit, nu face trei parale. Si am ajuns

la o intuitie mult mai corecta pentru a defini orice miscare comunista. Iau un Cod Penal cu trihotomia, tripartita diviziune a

infractiunilor: crime, delicte si contraventii. Definesc crimele pe rīnd, delictele pe rīnd si contraventiile pe rīnd, si scriu dedesubt:

comunismul e infractor la ordinea universala, naturala prezenta īn acest integral Cod Penal. Ei sīnt infractori, comunistii, nu sīnt oameni

politici. De altfel, Douglas, ministrul de externe al Americii, a dat o definitie a comunismului: exista īn dreptul penal crime continue si

crime continuate; comunismul e o crima continua.

Comunistii sīnt atīt de terestri, ca eu nu i-as lasa nici sase urce īn avion, si īntre Bucuresti si Moscova i-as pune sa mearga pe jos,

umplīnd desagii cu mīncare din loc īn loc...

Comunistul stie ca e animal, stie ca e rational si stie ca e absolut muritor. Dar īn felul asta, cu toata rationalitatea lui, īntre el si

dihor nu enici o deosebire.

Comunismul, unde a triumfat, te beleste sistematic.
Rusia a demonstrat - tehnic, practic si teoretic - nulitatea comunismului.

Stalinismul e definitia comunismului. Unde nu e stalinism, dupa trei luni cad de la putere, ca nu sīnt īn stare sa dea nici... apa. Nu se

poate impune comunismul decīt cu bīta, cu parul!

Nu se poate face economie īn comunism si de catre comunisti. Astia nu sīnt īn stare sa conduca nici o comuna rurala. Īncurca apele, īnfunda

fīntīnile...

Comunismul este un cancer social. Unde se instaleaza, ramīne pustiu.
Atīt extrema stīnga, cīt si extrema dreapta sīnt falimentare. Comunismul, de pilda:premisa lui majora e egalitatea reala, absoluta a

oamenilor. Īn nici unul din regnurile cunoscute nu exista egalitate - nici īn regnul mineral, ca aurul nu e egal cu carbunele, nici īn regnul

vegetal, ca plantele nu sīnt egale, si nici īn regnul animal, ca pisica nu e egala cu leul, cel putin ca forta. Si nici īn specia om nu

functioneaza, cu atīt mai mult, principiul egalitatii. E damnat esential comunismul prin premisa lui majora: egalitatea reala a oamenilor,

care este o utopie. Si īnca... da, vorba lui Berdiaev, cusurul utopiilor nu sta īn constructia lor, ci īn faptul ca toate sīnt realizabile. E

un paradox, īnsa este adevarat ca paradoxul este limita pīna la care poate merge inteligenta umana, dincolo de care apare nimicul.

Comunistii sīnt vacari: considera oamenii ca vacarii cirezile. Cum poti gīndi egalitatea absoluta - ca asa trebuie s-o gīndesti ca sa fii

comunist - cīnd nici nu iesi bine īn strada si te-ntīlnesti cu ea, cu inegalitatea?

Si la comunisti sīnt stapīni si slugi, dar ei sīnt ipocriti, pentru ca stiu ca iegalitatea oamenilor nu poate exista nicaieri; sīnt perfect

escroci, tocmai pentru ca afirma ca esenta comunismului este egalitatea reala a oamenilor. Premisa egalitatii absolute e nula, iar

socialistii adauga putin sifon īn vinul asta.

Sistemele sociale trebuie definite finalist, prin ce urmaresc. Comunistii urmaresc egalitatea anarhica finala. Astia sīnt comunistii -

anarhisti! Prin finalitatea lui, marxismul nu e ostil anarhiei, pentru ca nu poti fi egalitar decīt daca esti anarhic.

Cīnd se vorbeste de totalitarismul comunist e o contradictie īn termeni. Totalitari nu pot fi decīt oamenii care pleaca de la īntreg la parte

- dupa formula aristotelica. Or, comunistii, nu sīnt totalitari. Dupa ce ma orientez? Dupa Manifestul comunist, care e evanghelia lor,

evanghelia rosie. Acolo se spune ca idealul lor e o societate fara stat, fara clase, conceputa ca o asociere libera de indivizi. E incendiul

anarhiei finale, sfīrsitul Manifestului, cum zice Kautki. Comunistii sīnt anarhisti la finalitate. Totalitari sīnt fascistii, hitleristii si

Biserica Catolica, pentru ca si ea pleaca de la principiul aristotelic: īntregul premerge partea. Astia sīnt totalitari. Mi-a spus un

ziarist: Nu mai spuneti asta, ca zapaciti tineretul! Daca toti īi considera pe comunisti totalitari, nu pot sa dau pe post asta... Dar eu -

ce-i īn gusa si-n capusa. Nu ma dau īnapoi. Nu pot sa mint.

Cei care stau sub fluviul evenimentelor, stau fie din orgoliu, fie din capacitate de adaptare. Dat, de multe ori, adaptarea la īmprejurari se

cheama conformism si conformistul se deosebeste de plosnita doar prin aceea ca ea n-are ratiune...Cei care nu se conformeaza trag

consecintele, fie din orgoliu, fie din incapacitate de adaptare. Dar adaptarea tine mai mult de biologic decīt de spiritual. De pilda eu ma

situez īn fluviul inform al stanilismului, care se revarsa prin stanilismul haotic anglo-saxon asupra Europei centrale. Deci cum pot fi eu,

daca īncerc sa judec acest fluviu inform al stanilismului care situeaza omul īn regnul animal, cum pot eu sa scap de acet animalism? Prin

orgoliu, ma opun - si intru īn temnit. Prin conformism, devin un simplu animal adaptabil. De altfel, sa stiti un lucru:īn lupta cu

evenimentele politice majore omul basculeaza īntre eroism si lasitate. Te supui evenimentelor, stiind ca singur nu le poti īnfrīnge; si nu-ti

convine sa candidezi la eroism.

Reactionar e cel vetust si īnvechit. Conservatorii mari nu sīnt reactionari, pentru ca au de partea lor legile eterne ale lui Dumnezeu.
Cred ca acum la noi, ar fi optima o conducere conservatoare, realizata īnsa īntr-un climat democratic. Adica un partid conservator,

traditionalist, nationalist, īntr-un climat liberal. Ca sa nu faca din conservatorism instrument de tiranie, ca eu nu pot sa accept īn numele

nici unei idei sa asupresc o singura celula dintr-un om.
Constitutia liberala din 1923 nu e o opera, e o capodopera. Un rege puternic, īnfasurat īntr-un stat al normelor liberale: separatia

puterilor si libertati cīte doreste nea Nita; nici nu poate duce atītea libertati!
Platon are un demiurg care nu e creator, ci doar un meserias de geniu, fiindca materia īi premerge. Prima idee de creatie reala, au adus-o īn

istorie crestinii.

De creat doar zeul creaza, iar omul imita. Eu cīnd citesc cuvīntul creatie - literara, muzicala, filozofica - lesin de rīs. Omul nu face

altceva decīt sa reflecte īn litere, īn muzica sau īn filozofie petece de transcendenta.
Cum sa fie creatura creator? "Hai tata, sa-ti arat mosia pe care ti-am facut-o cīnd nu eram īn viata..." Pai cum sa fie creatura creator?
Omul e un animal care se roaga la ceva. Cauta un model ideal. Si uneori nimereste, alteori, nu. Cei care au descoperit modelul ideal si

succesiunea fenomenului din el sīnt crestinii. Crestinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filosofic, monist, dualist, sau

pluralist.Crestinismul este pur si simplu. Despre crestinism, Bergson spune ca noi īl respiram. Are materialitatea aerului. Seamana cu aerul.

Noi sīntem crestini fara sa vrem. Si cīnd sīntem atei sīntem crestini: ca respiram crestinismul cum respiram aerul.
Crestinismul nu e ideologie, ca atunci se aseamana cu marxismul. Religia e expresia unui mister trait, or ideologia e ceva construit.
A fi cresti īnseamna a coborī Absolutul la nivel cotidian. Numai sfintii sīnt crestini absoluti. Altminteri, crestinismul, gīndit real, e

inaplicabil tocmai pentru ca e absolut.

Suveran fata de natura, supus Divinitatii, nemuritor si liber prin depasirea extramundana a conditiei sale - acesta este omul crestin.
Nimic nu poate inlocui crestinismul; nici toata cultura antica precrestina. Eu sīnt de parere ca apogeul Europei nu e la Atena, ci īn Evul

Mediu, cīnd Dumnezeu umbla din casa īn casa. Eu definesc stralucirea epocilor istorice īn functie de geniul religios al epocii, nu īn functie

de ispravi politice.

Isus Cristos este eternitatea care puncteaza istoria.
Daca nu cunosti revelat - prin gratie divina - sau inspirat, nu cunosti nimic. De pilda, povestea cu marul lui Newton, care a cazut. Nu stiu

unde am citit eu stupiditatea asta: "Il tomba dans une méditation profonde qui l'a conduit jusqu'a la loi de la gravitation universelle". Si

eu spun: daca Newton gīndea pīna la Judecata de Apoi, nu descoperea nimic! Dar el a fost mult mai īntelept. Cīnd a fost īntrebat cum a

descoperit gravitatia, a zis: Am fost inspirat. Pai scrie pe mar, sau scrie undeva īn natura " legea gravitatiei"? Fenomenele lumii

interioare si ale lumii exterioare tac. Iar omul autonom si orgolios creds ca exploreaza lumea interioara si exterioara cu jocul lui de

ipoteze si ca descopera ceea ce vrea el. El cauta; dar eu spun ca el cauta, nu ca afla. Sau daca afla, trebuie sa fie ca Newton, inspirat.
N-ar trebui sa se vorbeasca asa mult despre democratie. Eu, īn materie de democratie, nu am nici o parere personala. Ma bizui pe doi

gīnditori clasici. Pe Platon si pe Aristotel. Platon sustine ca sīnt trei forme de guvernamīnt degenerate:tirania, oligarhia si democratia.

Aristotel spune ca democratia este sistemul face fiecare ce vrea. Si eu am spus: dupa cum se vede.
Bergson e mai cuviincios ca Aristotel si zice ca democratia e singurul sistem compatibil cu libertatea si demnitatea umana, dar are un viciu

incurabil: n-are criterii de selectiune a valorilor. Deci democratia e sistemul social īn care face fiecare ce vrea si-n care numarul

īnlocuieste calitatea... Triumful cantitatii īmpotriva calitatii. Bergson a fost acuzat īn micul dictionar filozofic al lui Stalin ca e

fascist.

Fara sa gīndesc īn stilul darwinismului social, nu pot sa ramīn indiferent la incapacitatea democratiei de a asigura selectiunea naturala a

valorilor. Democratii gīndesc corpul social aritmetizat: numara capetele toate si unde e majoritate, hai la putere. Sufragiul turmei! Asta e

parerea mea despre democratie.

Īn democratie, numai īntīmplarea naste un mare sef. De pilda, un mare conducator īn democratie a fost Clemenceau, care a condus politic

primul razboi mondial.

Eu, cīt as fi de aristocrat īn gīndire, politic trebuie sa fiu democrat. Masa e absoluta; fiecare prost luat īn parte e un prost si atīt. Dar

toti prostii astia, luati īmpreuna, sīnt un principiu istoric.
Prin īnsasi ordinea ei ideologica, democratia īl obliga pe idiot sa stea alaturi de geniu si sa-i poata zice: ce mai faci, frate? Partea

proasta este ca oamenii de exceptie pot ajunge captivi īn cirezile democrate. Ce decide masa are un caracter absolut, deoarece prin masa se

exprima specia. Prin individ se exprima personalitatea. Numai ca, uneori, un individ ajunge sa influenteze foarte mult asupra maselor.

Acestia sīnt alesii. Istoria este facuta de alesi. Paradoxul societatii umane este ca multimea īi produce pe conducatori, iar acestia o

conduc. Ideea de echilibru social este caracteristica oricarei democratii burgheze. Asta e forta constanta a democratiei. Iar extremelor -

fie extremei stīngi, fie extremei drepte - , care violeaza ideea de echilibru social, democratia le este ostila.
Eu nu sīnt democrat. Am asemanat democratia cu jigodia la cīine: nu scapa decīt cei care sīnt tari.
Eu sīnt democrat numai dintr-un singur motiv: din respect fata de poporul romān. Si pīna la urma mi-am modificat pozitia: nu sīnt democrat,

sīnt demofil, iubitor de popor.

Democratia totala e cimitir istoric. Noi nu sīntem īn pericol, ca n-avem nici macar democratie; un cimitir istoric presupune un trecut de

viata care sa fie īngropat.

Si totusi cel mai bun sistem social e cel care pleaca de la respectul mastii de om: democratia. Democratia e imperfecta, dar fara ea e greu

de vietuit. Este un soi de haos suportabil.

Democratia este sistemul social care face posibila existenta idiotului alaturi de geniu. Dar ea se deosebeste de egalitarismul comunist prin

lege. Īn democratie legea functioneaza, īn vreme ce īn comunism legea nu exista; e tiranie.
Eu cred ca omul e facut de Dumnezeu si cred ca Dumnezeu n-a instalat nici un drac īn el. Nu pot sa spun ca Dumnezeu a facut un om purtator de

drac. Daca omul e faptura lui Dumnezeu, dracul intra ocolit acolo, nu intra cu voia Lui.
Un filozof care se zbate fie sa gaseasca argumente pentru existenta lui Dumnezeu, fie sa combata argumentele despre inexistenta lui Dumnezeu

reprezinta o poarta spre ateism. Dumnezeul lui Moise este neatributiv. Cīnd īl īntreaba Moise pe Dumnezeu: Ce sa le spun alora de jos despre

Tine? - Dumnezeu īi spune: Eu sīnt cel ce sīnt.

Īn fata lui Dumnezeu, geniul e var primar cu idiotul.
Binele si raul sīnt conceptelepedagogiei lui Dumnezeu fata de oameni.
Dumnezeu s-a revelat, dovada ca este. De fapt, vīnzoleala asta haotica a lumii actuale, framīntarea lumii actuale, ma convinge ca nu exista

decīt Dumnezeu. Ca totul e muritor, si universul si omul, si ca lumea a fost facuta de Dumnezeu din nimic si o va spulbera din orgoliul divin

de-a o face din nou - considerīnd ca prima lui isprava s-a īnecat istoric.
Īn celebra Déclaration des Droits de l'Homme et du Citoyen a Revolutiei franceze, prima propozitie e o idiotie absoluta sau īn cel mai bun

caz un sofism: Oamenii sīnt egali de la natura. Asta e ca si cum Kant ar fi egal cu Iliescu. Oamenii sīnt inegali de la natura. Sint inegali

īnsisi membrii unei familii, īn care unul poate fi genial, altul mediocru si altul imbecil. Substanta ereditara e un mister.
Egalitatea e cel mai mare dusman al libertatii.

Principiul egalitatii, pe care-l vehiculeaza democratii din lume, functioneaza īn mod real numai īn religie, fiindca numai religia crestina

considera oamenii egali īn fata lui Dumnezeu.

Eminescu, despre care Iorga spune ca-i expresia integrala a natiunii romāne, iar Blaga ca reprezinta "ideea platonica de romān", e romānul

absolut. L-am definit eu: suma lirica de voievozi.

Noica a fost o personalitate, dar a spune "epoca Noica" e ca si cum ai spune "epoca Ghita Popescu". Nu a fost nici macar o epoca "Nae

Ionescu", cu toate ca el īntr-adevar, putea face epoca. La fel Eliade, Cioran. Face oare epoca un profesor universitar la Chicago? Iar Cioran

a spus: Eu sīnt cazul Cioran - si nu cred ca s-a izmenit cīnd a afirmat asta, pentru ca, e evident, n-ati auzit de "cioranism" īn Romānia. El

este, ca de altfel si Eliade, o personalitate care s-a limitat la ea īnsasi. Īnsusi Iorga, din acest punct de vedere, i-a ramas inferior lui

Maiorescu, pentru ca Maiorescu a punctat epoca lui. Samanatorismul lui Iorga a marcat, dar nu a facut epoca, ci poate fi considerat doar un

eveniment.

Europa e formata din trei familii de popoare: familia popoarelor germene, a celor latine si familia popoarelor slave. Parerea mea e ca

dominanta e latina si spiritul european nu e nici slav, nici german, ci latin. Latinitatea e dominanta europeana. Nu Germania. S-au zbatut

germanii, dar sīnt tot subalterni, ca si slavii.

Asa, daca gīndesti omul ca european, au nemtii o expresie: a vorbi de puritate germana, poloneza, franceza este ridicol, pentru ca popoarele

Europei sīnt die Fruchte einer Promenademischung (Progeniturile unei corcituri), adica doua babe surde, cu doi cīini, stau la taifas si dupa

doua zile afla ca toti cateii fatati de catelusa nu seamana cu fiul babei.

Evreii au geniu religios. Ei au creat doua religii, iudaica si crestina. Mai glorioase nu vad religii īn lume... Sīnt o rasa superioara, sīnt

parintii religiei noastre. Pentru ei cultura īnseamna religie. Restul este arta si stiinta. Cultura īnseamna la ei spirit si numai ei au

lasat cultura pe unde au stat, ovreii. Cultura Europei e iudaica si civilizatia e multiforma. Iudeo-germano-latino-slava.
De ce au existat īntotdeauna resentimente fata de ovrei? - Stilul lor de viata. Cīnd īn Antichitate, au intrat īn contact cu romanii, acestia

īi īntelegeau la nivelul sticlei. Nu stiau ce sīnt. Nu semanau cu romanii. Eu nu vorbesc rasial, vorbesc antropologic: pur si simplu nu-i

īntelegeau.

Īn Evul Mediu, pe vremea cīnd europenii aveau meseriasi-bijutieri, rusii mīncau paie. Fara traditia asta adīnca, nu se poate face

supercivilizatie moderna. Xenopol spune asa: Viciul esential al istoriei romānilor, din cauza razboaielor neīntrerupte cu turcii, e absenta

de dospire īndelunga a Evului Mediu.

Extrema dreapta, ca si cea stīnga, e falimentara. Omul nu e dispus, de dragul unei minoritati numite elita, sa ajunga iobag. Nici ultimul

maturator nu este dispus sa renunte la libertate pentru ca īn frunte se afla un tiran care e īntelept ca Platon. Īntelepciunea aluia e de

doua parale. Daca ala se realizeza utopic pe sine, cel de pe strada sufera.

Greselile gīndirii de dreapta la noi? Absolutizarea totalitarismului, care este european falimentar. Excesele. Absolutizarea ideii

totalitare, care confisca personalitatea, si mai ales ignoranta īn ceea ce priveste onestitatea lui Hitler, acestea au fost greselile. Hitler

a spus: Nu respect decīt un singur cuvīnt, cel dat poporului german. Iar Ribbentrop a declarat ca Germania n-are nevoie de prieteni, ci de

supusi. Pai cum poti sa mai fii colaborator cu un asemenea imperialism?

Orice extrema este socialmente insuportabila, pentru ca e lipsita de ideea fundamentala a oricarei societati bine organizate, ideea de

echilibru. Extremele violeaza ideea de echilibru social.

Si poporul, si foarte multi intelectuali nu pot suporta extremele, iar democratia este ostila extremelor, care confisca - si extrema stīnga

si extrema dreapta - personalitatea umana. Nu cred īnsa ca extrema dreapta poate fi gīndita īn paralel cu cea stīnga, cum se face. Extrema

dreapta nu confisca proprietatea, personalitatea legata de proprietate. Extrema stīnga e egalitara; egalitatea coercitiva e sterilizanta.
Nu stiu daca fantasticul e din nimic sau din ceva, dar ca sa fii fantastic trebuie sa fii transsenzorial, īn afara de concret si de real.

Īnsa fantasticul nu e totuna cu misticul si la o adica el e mult mai aproape de senzorial si foarte īndepartat de mistic: pentru ca lui īi

lipseste relatia cu misterul.

Carui barbat nu-i plac femeile? Īn primul rīnd la iubesti pentru farmecul lor, si īn al doilea rīnd le iubesti pentru ca fac oameni.
Eu īncerc o experienta: īncerc sa ma deparazitez de filosofie, de paduchernita metafizicii. Cioran s-a deparazitat mai demult, desi face

filozofie. Un prieten de-al meu zice: te deparazitezi, dar folosesti sculele ei. Da, dar daca ma urc īn tren, nu īnseamna ca zeul meu e calea

ferata.

Īn Evul Mediu s-a formulat de catre filozofii sireti teoria adevarului dublu: secundum fidem - adevarul dupa credinta si secundum rationem -

adevarul dupa ratiune, ca sa aiba cale libera pentru filozofie. Adica sa rataceasca pīna īi ia dracul... Ca poti, īn filozofie, sa ratacesti

pīna devii nauc. Ce-au realizat filozofii prin autonomia lor? Nimic! N-au nici un adevar.

La urma urmelor, are si filozofia acces la adevar, pentru ca situarea spiritului īn adevar e vocationala.

Babele evlavioase merg la absolut rugīndu-se, iar filozoful trancanind silogisme.

Francmasoneria doreste puterea cu lozinci democrate. Nu sīnt religiosi, au o singura religie: propria lor doctrina. Pe dusmani īi anuleaza

social. Au o structura supranationala, deci sīnt antinaturali. Toti cei care aspira la unitatea speciei om anuleaza principiul competitiei

īntre popoare; anuleaza īnsusi principiul civilizatiei moderne, nascuta prin lupta.

Generatia se naste asa: apare un cap - sau poate mai multe deodata, care sīnt ancorate īn acelasi ideal. Si daca idealul este stralucit

reprezentat, devine forma modelatoare pentru cei care-l urmeaza. Trebuie acceptata ideea de oameni-model. Īn vreme ce apostolii se topesc īn

absolut, modelele se topesc īn generatii. Cei ce devin modele sīnt creatori de epoca si de curente si astfel hotarītori pentru cetate.
Noi am fost o generatie favorizata: ne-amm plimbat prin toate universitatile, peste toti scriitorii, peste toti gīnditorii... Si am ajuns la

limitele scepticismului autohton de tip cioranesc. Adica nu sīntem, deocamdata, fauritori de sisteme general valabile.

Generatia mea a debutat īn euforia realizarii Romāniei Mari si a murit īn īnchisorile comuniste. Voi, care nu ati trecut prin īnchisori,

stiti cum arata si cei care īnchid si cei īnchisi. Aveti o perspectiva totala.

Tineretul de azi e net superior generatiei noastre. Si asta pentru ca nu este usor pentru el, īn climatul asta fioros, asa cum ne-a fost

noua, īntr-o lume mai normala. Pai noi am trait sub regalitate, scriam pe Palatul regal " De īnchiriat" si nu pateam nimic! A venit

bolsevismul rus cu armele peste el, peste tineret, si el se scutura la mal ca rata de apa. S-a vazut acum īn rascoala din '89... Generatia

actuala e grea de glorie. Ca sa te scuturi de bolsevism īn plin bolsevism - pai cum se cheama asta?

Geniul e relief, noutate, inventie, creare de epoca si stil. Nu e neaparat un īntelept, ci un suprainteligent. Geniile sīnt originale, īn

masura īn care originalitatea e posibila. Īn fond, maxima mea a fost aceasta: Dumnezeu este creator, iar omul imitator. Prin īncercarea de a

imita mereu Divinbitatea, prin proximitatea fata de divin, geniul e mai apropiat de cer; dar nu sīnt īn masura īn care e apropiat sfīntul.

Īn fata lui Dumnezeu nu exista genii, Dumezeu lucrīnd nu cu genii, ci cu oameni.

Gheorghiu-Dej a fost o maimuta revolutionara; a crezut ca face si el revolutie, desi imita bolsevismul rusesc. Adica: sa arestez oameni fara

judecata, sa-i tin indefinit īn temnita, sa-i pun īn regim de exterminare, sa-i ucid daca vreau - asta numea el revolutie. Asa facea Stalin.

Si Dej, imitīndu-l, credea ca e revolutionar. De fapt a fost o maimuta balcanica - a tiranizat poporul romān la adapostul armelor rusesti.

Nu? Ce originalitate are revolutia romāneasca? Dar n-are nici cea ruseasca originalitate... Pai stiti cum am definit eu revolutia ruseasca?
Iacobinism tataro-mongol! Teroarea iacobina mutata īn stil tataresc la Moscova.
Dumnezeu a facut lumea si pe om; si cu om a īncoronat creatia sa. Si l-a īnsarcinat sa cunoasca lucrurile. De-acolo vine denumirea lor. -

Originea primordiala a capacitatii de a determina numele lucrurilor, care este o operatie logica; originea mistica a gīndirii logice.
Aparitia unui mare gīnditor e pentru creier ca o baie pentru un om care a muncit, a asudat, s-a murdarit si se spala. Gīndirea este o

"spalare" a creierului. Asta ma face cīteodata sa cred ca gīndirea nu e din creier si ca acest creier e numai un sediu... De ce gīndirea nu e

produsa de creier, care e numai un sediu? Fiindca n-o produc toate creierele. Daca inteligenta ar fi produsul creierului, atunci īntre Goethe

si nea Ghita n-ar mai fi nici o diferenta.

Eu am spus ca sīnt anumite zone ale corpului social unde greva trebuie considerata crima antinationala. Pai ia īnchipuiti-va ca toti brutarii

din Romānia fac greva! Nu mai mīncam pīine?! Exista zone ale economiei unde greva trebuie sa fie, īn principiu interzisa.
Mare noroc ca exista oameni care sīnt idioti! Functia idiotului e pozitiva, pentru ca fara el n-am īntelege nici geniul, nici normalitatea.

Pai cum am cunoaste noi un om pe care-l numim desavīrsit, daca n-ar fi prezenti astia, idiotii?
Iliescu se afla īn treaba. Pentru activistii de partid aflarea īn treaba e metoda de lucru. Astia sīnt activisti de partid - e neobolsevismul

actual al Romāniei... Pai el a declarat īn platforma-program ca admira valorile ideale ale comunismului! Cum ai spune: sīnt īncīntat de

dulceata si de deliciul produs īn mine de cancer...

Corpul social e atīt de afīnat, īncīt, ca sopīrlele se furiseaza la conducere si ajung acolo impostori. Exista fisuri īn aparatul social si

de stat prin care se prelinge īncet, inevitabil, impostura. Chiar si īn cele mai stralucite cetati. Ce, credeti ca īn Franta ajung sus numai

personalitati remarcabile? Cīnd e vorba de personalitati, n-ai īncotro, trebuie sa le imiti. Fiindca imitatia e un fenomen social inevitabil.

Dar nu poti sa imiti un prost, nici un impostor. Cel mult īl compatimesti.

Am auzit odata un profesor de la Politehnica; am avut impresia ca asist la un balet de ursi. Daca īntr-un salon, īntr-un colt, unul fumeaza

si tace, ala e inginer... Inginerul e practic, savantul nu e practic. Cīnd i s-a spus lui Max Planck, creatorul fizicii cuantice, ca s-a mai

gasit o aplicatie, el a spus: care e, ma? Uite care... - Ca sa vezi, nici nu m-am gīndit!

Inteligenta, oricīt de mare nu e suficienta pentru a te curata de prejudecati. Cu cīt inteligenta e mai mare, cu atīt prejudecata e mai

voinica, pentru ca ai aparat s-o justifici.

Se spune despre Nae Ionescu ca scuipa inteligenta.
Definitia lui Nae Ionescu e aceasta: meditatia metafizica mutata la nivel cotidian, sau ridicarea cotidianului la nivel filosofic. Nimeni n-a

facut asta īn presa pīna la el, nici macar Eminescu. Desi a fost un foarte mare gīnditor si desi ramīne cel mai mare jurnalist, Eminescu n-a

filosofat īn publicistica.

Calinescu, fata de Nae Ionescu, nici n-a existat; n-avea vocatie filosofica nici cīt un maturator. Nae Ionescu nu se masura īn vremea lui cu

nimeni. Era el īnsusi.

Nae Ionescu trebuie definit comportamental, īn sensul ca avut o atitudine justa fata de toate evenimentele din Romānia. N-a gīndit īnsa just

īntotdeauna. Eu l-am apreciat mai mult atitudinal, nu ideologic; nu-l prefer pe omul politic.

Īntrebat fiind cum īntelege gīndirea, īn forma pura sau īn exemple, Nae Ionescu a raspuns: exemplele au fost lasate de Dumnezeu pe pamīnt

pentru ca ideile sa fie sesizate senzorial si de prosti.

A spus despre Zelea Codreanu un lucru, Nae Ionescu: Eu ma screm si lui īi vine...

Nu stiu de ce gluma asta de-a face istorie se practica atīt de mult. Daca ai cultul istoriei, ai cultul aparitiei si disparitiei; e

consolator acest joc? Istorismul, adica perspectiva istorica asupra vietii si lumii, a dus īn cimitir. Ne īnecam īn istorie. Pentru ca

istoria nu te īnvata numai sa faci ceva, ca popor; cu istoria tot ce īnsemnezi īn interiorul unui popor devine discutabil prin faptul ca nu

poti, la infinit, sa lucrezi la facerea ta, ci dispari si apare altcineva care, chiar daca nu te īnlocuieste, te prelucreaza. Si daca nu poti

iesi din devenire, nu poti scapa de tristete; tristetea metafizica e fructul devenirii. Sīnt prosti istoricizanti care se consoleaza prin

devenire. Devenim mai civilizati, nu? Sau mai culti... Adica murim ca si caprele, numai ca e mare lucru ca exista Kant, Descartes, exista

Newton, ma rog, atītia mari creatori de cultura, si exista si fauritorul de religie, Cristos - dar nu ne intereseaza!

Istoria e īntemeiata pe istoria dintre Eva si dracul. Asa īncepe istoria, aceasta ratacire a omului, ca o damnatie. ar la aparitia lui

Cristos, atunci s-au suprapus teandric omul divinizat si divinitatea om si istoria a fost anulata.Cioran are o afirmatie extraordinara:

Istoric este tot ceea ce este supraistoric. Crestinismul a punctat supraistoric, desi a aparut īn istorie.
Sīnt doua mari discipline guvernate de principiul ireversibilitatii: termodinamica si istoria.

Kant spunea ca el e propriul sau legiuitor si stapīn. Lucru la care eu am facut asa: pīrt! Asa e el legiutor si stapīn cum sīnt eu popa īn

cartier.

Nu e om, Kant. N-a reusit sa fie om cu toata stabilitatea lui. Iar badea Gheorghe, care se sincronizeaza cu clopotele de la biserica, e

laureat al premiului Nobel pe līnga Kant.

Eu am citit Cronica ratiunii pure ca student si am īnlemnit de emotie. Acum am fata de ea, ca mistic biblic, consideratia pe care am avut-o

fata de Informatia Bucurestiului. Dar a trebuit sa fac 80 de ani...

Legionarismul era īn īnsesi ideile epocii, dar leginarismul nu putea sa iasa cīstigator deoarece avea la baza o eroare - nationalismul

absolut, care este impracticabil. De la excesul de nationalism li s-a tras sfīrsitul legionarilor.

La comunisti, daca nu esti cu ei - sau nu mai esti cu ei - īnseamna ca esti legionar. De ce acest "sindrom legionar" la bolsevici ma

īntrebati? Fiindca legionarii sīnt singurii romāni care n-au avut īn dictionar la litera G cuvīntul gluma si cīnd īi prindea pe comunisti era

vai de cozonacul lor.Dar de fapt, nici comunistii nu stiu de gluma; asta-i punctul lor comun cu legionarii.

Nu se poate spune ca miscarea legionara n-a fost puternica! N-a avut rezultate pozitive fiindca extremismele sīnt greu suportabile. Nici

fascismul italian n-a durat, nici national-socialismul german n-a durat si erau similare cu miscarea legionara. Deosebirea dintre ele si

miscare este aspectul religios al miscarii legionare. Nici fascismul si nici national-socialismul n-aveau caracter religios. Hitler era cu

mituri germanice, Mussolini era ateu. Īntr-o īntrunire se spune, Mussolini s-a uitat la ceas si a zis: Īi dau ultimatum lui Dumnezeu ca īn

cīteva minute sa ma trasneasca daca exista! Si apoi s-a uitat la ceas. Au trecut minutele si a demonstrat ca Dumnezeu nu exista.

Cel mai potrivit sistem social-politic este liberalismul. Pentru ca asigura elita conducatoare,triumful personalitatii, triumful elitei

conducatoare, nu-i asa, si nu deranjeaza cu nimic mersul dogmatic al lumii crestine. Īn climatul creat de liberali se poate respira spiritual

si se poate progresa material, valorile miscīndu-se nederanjate de nimeni. Democratia īnseamna mai putin decīt liberalismul, care are īntr-un

anume fel si un aspect aristocratic. Indiferent cine conduce Partidul Liberal astazi, poporul romān nu poate sa evite liberalismul, fiindca

īi datoreaza crearea statului romān modern si a societatii romāne moderne. Ma intereseaza liberalismul biruitor īn Statele Unite, īn Japonia

si īn vestul Europei. El devine, prin aceasta biruinta, ispititor pentru vīnzoleala din spatiul rasaritean.

Liberalismul te duce cum te duce trenul la destinatie. Liberalismul favorizeaza corpul social: te instaleaza īn sistem si n-ai īncotro...
E un fenomen istoric, dar puncteaza timpul si spatiul istoric cu constantele lui extraordinar de utile. Liberalismul ofera constantele īn

timp si īn spatiu ale ordinii umane, cu toate ca a aparut istoric. Asa cum crestinismul a aparut istoric; dar a punctat cu eternitatea timpul

si spatiul.

Pe spatiul domnului astuia foarte mare care se cheama īntreprinzator, pe pasii astuia se naste toata civilizatia moderna. Īn urma

liberalismului se afla uniformitatea, care economiceste e sterilizanta, iar īn fata lui nu se afla decīt haosul.

Singurul sistem suportabil, fiindca e copatibil cu demnitatea si libertatea umana, este liberalismul englez. Liberalismul instituie

concurenta ca o competitie de valori, si nu confiscarea umana. El are un singur defect:prin competitia dura care se practica īn liberalism,

nu poate fi evitata aparitia deseurilor sociale, adica a neajutoratilor. Orice sistem social ramīne pīna la urma un joc deschis, neterminat.

Nu s-a gasit formula de echilibru īntre individ si societate care sa n-aiba nici un rest.

Unde e omul, īn imanenta, absolut liber? Īntr-o bisericuta din lemn din Maramures, unde sacerdotul crestin vorbeste de mistere, de taine, si

se lasa īnvaluit de ele ca si credinciosii.

Omul e liber si eliberat numai īn templul crestin, acolo, īn ritual, cīnd se comunica tainele care īi īnvaluiesc deopotriva si pe sacerdot,

si pe credinciosi. Ca sa fii cu adevarat liber, trebuie sa īnlocuiesti infinitul si autonomia gīndirii cu credinta īn Dumnezeul crestin:

"Robeste-ma Doamne, ca sa fiu liber!" (Imitatio Christi)

Libertatea eu o aseman cu o frīnghie agatata de undeva, de sus. Te poti urca pe ea la cer, participīnd la actul mīntuirii tale crestine, sau

poti sa cobori īn īntuneric. Bipolaritatea libertatii. Dupa crestini, libertatea este vehicolul cu care poti sa cobori īn īntuneric, daca

esti vicios. Infractorii sīnt primitivii actuali, pentru ca ei nu sīnt adaptabili la morala zilnica si o calca fiind liberi. Am īnvatat la

īnchisoare ca omul e un animal stupid, deoarece confisca libertatea semenilor sai. Tiranul e un om absurd si lipsit de rusine. Nu īi e rusine

sa īsi chinuie semenii. Oricum sīntem captivi īn univers. Ne ajunge aceasta grozavie. Dar sa intensifici aceasta captivitate pīna la nivelul

puscariei - numai omul e capabil de asemenea nebunie.

Liberatea omului e partea divina din el.

Limba romāna are virtuti complete, adica poate fi vehicol a tot ce se īntīmpla spiritual īn om. E foarte greu de mīnuit. Prin ea poti deveni

vultur sau cīntaret de strana. Limba romāna are toate premisele valorice pentru a deveni o limba universala, dar nu stiu daca e posibil acest

mars istoric. Daca am fi fost un popor cuceritor... Noi, romānii, nu punctam universalitatea nicaieri. Si asta ne face sceptici. Ceea ce ne

lipseste este īndrazneala.

Luciditatea este o limpezire a spiritului nimicitoare. Cīnd esti lucid esti īn fata cimitirului. A fi lucid īnseamna a-ti da seama perfect de

limitele si neputintele tale. Luciditatea este o categorie dizolvanta. Īn masura īn care Dumnezeu trebuie primit, si nu īnteles, la Dumnezeu

nu ai acces prin luciditate.

Ma īntreba Marin Preda cum era cu macedoromānii si i-am zis: domnule Preda, macedoromānii nu sīnt romāni, sīnt super-romāni, romāni absoluti.

Atīt de napastuti si goniti, au instinct national de fiara batuta. Iar eu si dumneata pe līnga ei, avem forta domestica de rate. Macaim. Am

stat cu macedoromāni īn temnita. Īi bateau pīna īi omorau, dar nu declarau nimic. Au o barbatie perfecta.

Manifestul comunist e avanghelia rosie a comunismului. Chiar unul din autori īl numeste "evnghelia" lor: asa evnghelie la asa autori. E cea

mai crīncena manifestare umana din cīte am citit. Nu-i intereseaza pe Marx si pe Engels decīt distrugerea legica a burgheziei īn istorie,

nimicirea unei clase, chiar daca īn burghezie un muncitor calificat de la uzinele Ford are salariu cīt un secretar de stat sovietic. Da'

n-are importanta. Sa piara burghezia! Asta e tot continutul Manifestului. Regele Mihai I de Hohenzollern a izbit neamul nemtesc de la Baltica

la Creta īntr-o noapte si a salvat poporul romān de la dezastru. Mihai, regele romānilor, a pus pumnul īn balanta fortelor, īnclinīnd-o īn

lagarul democratilor, īntr-un moment īn care nu se stia īn care īnclina, nici īn senatul francez, nici īn cel american. Ca am redus razboiul

cu un an, pentru ca Hitler sa nu faca arme speciale, ca-n Anglia nu mai ramīneau atunci decīt iepurii din vizuini...

Ceea ce e curios īn persoana mea e ca sīnt un mistic industrialist. Īn planul meu din anii '40 aveam paisprezece miliardari romāni. Atīta

planuisem eu. Aia faceau cīt paisprezece state romāne de astazi. O linie ferata dubla Bucuresti - Episcopia Bihorului aia o fac īn doua veri,

iar statul īn vreo noua ani. E un viciu de sistem, de structura aici. Noi a trebuit sa copiem haosul muscalesc.

Stiti ce īnseamna un bun ministru? Nu sa fii bun functionar, ci sa ai vocatie de stapīn. Cīnd un ministru e functionar, se īncurca īn hīrtii.

Iar ca prim-ministru, trebuie sa porti īn geanta imaginea ideala a Romāniei, spre care sa te misti asimptotic.
Un mister care se leaga si se dezleaga devine o problema si nu mai e mister. Misterele sīnt supranaturale si sīnt singurele mijloace de

iesire din īnlantuirea cosmica, din limitele comunitatii si din marginirea personala. Īn orice caz, daca un mister este comentat si i se

gaseste un raspuns, atunci misterul se cheama problema si raspunsul, solutie.

E adevarat ca misterul nu e comod, te nelinisteste. Dar daca misterul sr fi absent, nelinistea metafizica a cunoasterii ar disparea si omul

ar deveni mineral. Functia pozitiva a misterului este incitatia spiritului nostru de a-l dezlega. Lupta dintre intelect si mister se

datoreste nu numai intelectului, vocational, ci si misterului. Trebuie sa recunoastem ca sīntem tīmpiti...

Sacerdotul crestin nu e mistagog, el nu interpreteaza misterele. Mistagog e pagīnul, care interpreteaza falsa lectura a vietii si universului

- si asta se cheama mitologie. Preotul crestin nu talmaceste misterele, ci le comunica, fiind īnvaluit ritualic de ele, ca si credinciosii.

Dogma euharistiei, dogma Trinitatii... ce, e de nasul unuoi popa sa le comenteze, comporta asta comentarii?
Mistica nu e altceva decīt vehicularea misterului.

A sti la scara umana, poate fi folositor - dar īn nici un caz mīntuitor.

E mai mīntuitoare o rugaciune īntr-o biserica din Gaiesti decīt Platon.

Ideea mortii absolute sta la baza smintelii moderne.

Heidegger spune asa: ca sa iesi din anonimat, trebuie sa traiesti nelinistea perspectivei neantului zilnic. El te īndeamna, Heidegger, sa

traiesti murind absolut īn fiecare zi!

Moartea ma determina sa fiu esential. M-a impresionat foarte mult sunetul pamīntului cazīnd pe cosciugul lui Nae Ionescu.
Mortii antici nu sīnt deloc frumosi. Numai mortii crestini sīnt. Am gasit totusi la Homer un mort de toata frumusetea: Pentensileea, regina

amazoanelor, omorīta de Ahile. Si plīnge Ahile ca a omorīt frumusetea asta de femeie... Si-atunci Tersit - vocea poporului muncitor - se

apuca sa insulte cadavrul Pentensileei. Ahile īi da un pumn si-l omoara - pe poporul muncitor - ca-i obraznic si ca insulta cadavrul aleia.

Aici am vazut asadar o frumusete, desi īn principiu, mortii antici nu sīnt frumosi. Crestinii sīnt cei care au introdus masca frumoasa a

mortului.

Cine slujeste lui Cronos este obsedat de imaginea cimitirului.

Sigur ca forma ideala de guvernamīnt e monarhia. Monarhia ar presupune si alegeri, si partide si ar presupune un arbitru: acest arbitru,

vazīnd fortele politice īn conflict, alege el, de fiecare data, dar n-o alege pe cea mai populara, ci pe cea mai adecvata interesului

general. Deci monarhia n-are criterii de conducere democratice. De fapt monarhia a facut Romānia Mare, iar democratia a mai redus-o.
Omul e guvernat pe pamīnt de doua morale: de morala dogmelor, care e crestina si eterna, adica absoluta, si de morala normelor, care, ca

morala laica, e construita pe putinatatea si imperfectiunea omului. Morala laica nu poate fi desprinsa de morala absoluta si ea arata ca omul

se misca asimptotic la perfectiune, pe care n-o poate atinge niciodata.

Morala īn sine, autonoma, e mai primejdioasa pentru religie decīt ateismul. Stiinta moravurilor, ca teoretizare a moralei laice, este din

punctul de vedere al Absolutului religios egala cu zero. Seamana cu Mersul trenurilor, dupa parerea mea. Poti s-o schimbi, ca pe tren, la

care statie vrei. Omul autonom nu e capabil sa creeze o ordine morala. O primeste de sus, sau nu o primeste deloc. Cum e posibila morala

publica? Prin īnstapīnirea absoluta a moralei religioase crestine. Dogmele crestine trebuie sa porunceasca normele morale, care, fara ele, nu

se deosebesc de Mersul trenurilor decīt prin obiect. Morala publica īntr-un stat crestin trebuie sa stea sub imperiul certitudinii dogmelor

crestine reflectate imperfect de omul marginit. Daca nu situam Biserica deasupra statului, ne aflam īn treba si face fiecare ce vrea.
Cateheza poate sa furiseze morala - cum spune Dante - ca sarpele īn razoare.

Elitele morale sīnt mai presus decīt cele intelectuale. Mie īmi plac oamenii care fac judecati. Cei care fac silogisme sīnt fata de adevar,

cum sīnt curcile alea care se īncurca printre popice.

Napoleon face adevarata istorie a Revolutiei franceze. Un om care a refacut ordinea naturala, punīnd parul pe haimanalele de pe ulita. Cīnd a

fost īntrebat cum īsi explica intrarea armatelor sale īn Tarile de Jos ca pe bulevard, īn timp ce regii Frantei se pinteau la ele zadarnic,

Napoleon a raspuns: N-au intrat armatele Frantei, ci ideile revolutionare de pe drapel! Īncepuse o noua filozofie a istoriei, cu Napoleon.
Am fost acuzati, noi, astia de dreapta, ca exageram puterea natiunii. Toate popoarele fac asa. Nemtii se considera buricul pamīntului,

englezii doua buricuri ale pamīntului, francezii trei buricuri si jumatate. Fiecare crede ca neamul lui e buricul pamīntului.
Romānismul a īnsemnat, pentru generatia noastra, sa fim noi īnsine. Ca a fi la stīnga īnseamna a fi īn pom. Fiecare popor vrea sa fie el

īnsusi. Si am vrut si noi, astia de dreapta, sa fim romāni.

Sīnt romān si ca romān ma socot buricul pamīntului. Ca daca n-as fi romān, n-as fi nimic. Nu ma pot imagina francez, englez, german. Adica nu

pot extrapola substanta spiritului meu la alt neam. Sīnt romān prin vocatie. Tot ce gīndesc devine romānesc.
Daca exista o stiinta a natiunii, eu sīnt de meserie romān.

Nationalismul poate fi practicat si cuviincios. Nimeni nu poate interzice unui popor sa-si traiasca traditia si istoria cu gloriile si

īnfrīngerile ei. Pārvan zice: etnicul e punct de plecare si universalul punct de sosire. Eu, ca nationalist, am gīndit multa vreme ca

natiunea e punctul terminus al evolutiei universale. Cīnd dispar popoarele, intram īn Turnul Babilonului.
Fara nemurire si mīntuire, libertatea e de neconceput. Omul, daca nu are īn substanta lui ideea nemuririi si mīntuirii, nu e liber. Seamana

cu berbecul, cu capra, cu oaia...

mul a depsit conditia de animal abia atunci cīnd īn el a aparut ideea nemuririi, care nu trebuie confundata nici cu pemanenta speciei, nici

cu conceptia estetica a gloriei.

Fara Dumnezeu omul ramīne un biet animal rational si vorbitor, care vine de nicaieri si merge spre nicaieri. Si el ramīne asa chiar daca este

laureat al premiului Nobel sau maturator. Cīnd, unde si īn ce scop a aparut el īn calitatea asta de om? Daca se īntreaba singur si nu e un

zeu īn dreptul casei care sa-i reveleze data īnceputului, īnseamna ca omul ramīne un biet animal rational care vine de nicaieri si merge spre

nicaieri.

Omul istoric mosteneste pe cel primordial, care, jucīndu-se pe frīnghia libertatii, a īmpletit purul cu demonicul, viata cu moartea, lumina

cu īntunericul, libertatea cu īnlantuirea si, ramīnīnd captiv, jocul dintre el si lume, pepetuu neīmplinit, este un amestec de sfīnt si drac,

chiar daca pare a fi intefgru. Sufera de toate bolile si viciile imaginabile. Nu poate iesi singur din el si din natura.
Omul nu se poate autodefini. El se defineste prin semeni. Constatam actul individuatiei, dar nu ne dam seama cotidian de incapacitatea

autodefinirii. Eu, Petre Tutea, spun ce cred eu despre mine si cīnd ramīn singur cu mine uit si unde m-am nascut; si īn singuratate as muri

de melancolie ca maimuta lui Andreev. Prezenta mea e definita de contemporanii mei.

Drama omului este dualismul existentei lui; e alcatuit din corp si suflet si joaca īntre corp si suflet la infinit. Corpul nu e etern, iar

sufletul, chiar daca este, nu e convingator. Dar nici corpul nu este, īn nici un fel convingator. Capul nu are biruinta definitiva; faptul ca

e muritor īi anuleaza esentialitatea. Tot ce exista īn noi si nu ne obliga sa ne sinucidem din disperare, se cheama spirit.
Renasterea italiana, unde omul este situat īn centrul universului, este eretica din punct de vedere crestin. Autonomizarea puterii omului

este īn sine demonica. Parerea mea este ca omul este cel mai semnificativ, de fapt, singurul care este om, este homo religiosus.
Deoarece setea de absolut nu i-a fost satisfacuta la grad biopsihic, omul e etrn trist.

Aotonomia spirituala a omului este iluzorie si ea se misca perpetuu īntre Dumnezeu si dracul. Fara credinta si Biserica, omul ramīne un

simplu animal rational si muritor, rationalitatea avīnd doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la conditiile cosmice decīt restul

dobitoacelor. Cīnd zici ca omul e un animal rational, si muritor, rationalitatea avīnd doar caracterul unei mai mari puteri de adptare la

conditiile cosmice decīt restul dobitoacelor. Cīnd zici ca omul e un animal rational, atributul rationalitatilor īl distinge de restul

vietatilor, nescotīndu-l din perspectiva mortii absolute.Moartea devine relativa, ca o trecere numai prin religie - stiinta, oicīt de

savanta, nescotīnd omul decīt aparent din regnul animal. Nici o consolare ca eu ma deosebesc de elefant sau de ccapra pentru ca fac

silogisme, daca apar si dispar īn mod absurd din natura.

Scara valorilor umane contine: sfīntul, eroul, geniul si omul obisnuit - dincolo de acestia situīndu-se infractorul. Sfīntul, eroul si geniul

sīnt fara voia societatii, care e obligata sa-i recunoasca. Nimeni nu-ti contesta dreptul la existenta daca esti om obisnuit, dar nimeni nu

trebuie sa faca confuzie īntre tine, sfīnt, erou si geniu. Oamenii sīnt egali īn fata legii, adica trebuie respectati ca atare, dar nu

confundati, nu facuti identici, ca e o gogoasa... Nimeni nu-ti contesta dreptul la o viata normala daca porti masca de om. Numai ca daca esti

mediocru, nu trebuie sa te instalezī īn vīrf, pentru ca nu e nici īn interesul tau. Acolo trebuie sa stea cei dotati. Sfīntul sta īn fruntea

tablei valorilor pentru ca el face posibila trairea absolutului la scara umana. Eroul se consuma facīnd istorie si nedepasind sfera laicului.

Eroul este admirat - asa cum este si geniul - dar nimeni nu i se īnchina, chiar daca fapta lui aduce foloase reale omului. Īn vreme ce

sfīntul se situeaza dintru īnceput īn eternitate, eroul moare īn istorie, pentru ca urma pe care o lasa el, ca om īmplinit, este fixata doar

īn timp si īn spatiu.

Omul nu e o suma de miliarde de celule sau de organe. Ca nu sīnt independente nici ficatul, nici rinichii, nici stomacul, nici creierul, nici

sistemul osos. Omul, ca īntreg nu poate fi gīndit decīt biblic; stiintific, nu. Moise e mai valabil decīt ultima noutate evolutionista a

stiintei.

Eu disting īntre omul modern si omul istoric. Omul etern este omul primordial, integral creat de Dumnezeu dupa chipul si asemanarea Lui. Iar

omul istoric e omul care devine, si raportat la acest primordial, e un fel de neom. Istoria e neomenie lui. Ca nu se poate, din cel ce am

fost īntreg, sa fiu dumicat īn epoci, īn zile si īn clipe. Omul istoric e captivul clipelor, nu numai al anilor, lunilor, zilelor, si orelor

din timpul lui Stefan cel Mare sau de cīnd vorbesc eu acum, ci si al clipelor īn care īl definesc ca neom. Ca trebuie sa acceptam: omul etern

are un sinonim, homo religiosus. Omul religios e omul etern. Omul stiintific e neomul istoric. Tot ce face el poarta pecetea preaomenescului

lui.

Umanitatea o iubesti lesne. Pe om mai greu.

Ordinea nu trebuie sa fie confiscatoare, ci protectoare, deoarece ordinea īn afara adevarului, e dezordine. La germani e o ordine pe care nu

o simti. Chiar cīnd vezi un politist, ca o statuie, pe strada, el nu-ti apare coercitiv, ci regulator.
Originali, vorba lui Heidegger, nu sīnt decīt idiotii. Altminteri doar Dumnezeu e original, iar Aristotel nu e original, ca nu face decīt sa

descrie opera lui Dumnezeu. Dar Aristotel, nu īncape īndoiala, e un geniu, pentru ca descrie genial opera lui Dumnezeu.
Personalitatea e acel individ īnzestrat cu capacitatea de a se darui. Eroul este o personalitate, deoarece nu-si mai apartine.
Personalitatea e un ins care influenteaza ambianta prin simpla lui forta harismatica. Un om cu har. Nu e nevoie sa fie savant, ci sa aiba

har.

Īn majoritatea Dialogurilor, Platon nu rezolva nimic. Dialogurile lui sīnt aporii, adica īnfundaturi. Platon e īn impas permanent. Īn asta se

vede geniul lui, fata de Kant, care e mai plavan: el are impresia ca rezolva. Platon īsi da seama ca nu rezolva nimic.
Eu am afirmat odata īntr-un salon, ca Platon este miscarea spiritului īnlauntru eternitatii. Cīnd gīndim, toti sīntem platonicieni. Daca eu

īncerc sa gīndesc universul, trebuie sa mut Biblia īn universul īnghetat al ideilor platonice. Asta īnseamna meditatia. Platon a intuit cel

mai bine jalea omului neputincios īn fata esentelor.

Fata de maretia lui Cristos, Platon e un personaj maruntel si cuviincios. Pe Platon poti sa-l scuturi si constati ca arhetipurile lui sīnt

filozofice, dar daca muti arhetipurile acstea īn īn religia lui Cristos, devin modurile īn care el vede divinitatea. Platon n-are divinitate,

pentru ca la el divinitatea e un simplu "demiurg", ceea ce īn greceste īnseamna "meserias".
Cīnd Charles Maurras a spus la politique d'abord (politica mai īntīi), a spus un mare adevar. Fara politica sīntem pierduti. Adica ne

īmpungem ca berbecii unii pe altii. Un mare om politic e un om care are har. El face posibila existenta comuna a oamenilor prin spiritul lui

de organizator si legiuitor.

Partidele politice sīnt cai la carul de aur al istoriei romānilor; cīnd devin gloabe, poporul romān le trimite la abator.
Poporul romān, din punct de vedere politic, e greu de glorie.
Pai daca īi adunam pe toti ministrii romāni de la 1900 la 1918, noi am fi putut furniza Angliei si Imperiului Britanic cel putin cinci

ministri... Iar cīnd vorbesc de Ionel Bratianu, ar trebui sa ma ridic īn picioare, asa a fost de mare ca om de stat! Si a fost inginer...

Ceea ce īnseamna ca politica e o arta, o vocatie.

Politicul este legat de setea de putere, iar economicul este lupta de interese. Stii cum vad eu diferenta dintre omul politic si cel

economic? Omul politic este vulturul de sus, iar negustorul, rata de jos care se uita la el.

Am dorit dintotdeauna sa fac o teza de doctorat cu tema Aflarea īn treaba ca metoda de lucru la romāni.
La īntrebarile fundamentale "de ce?" si "īn ce scop?" aporetica rurala romāneasca raspunde: "d-aia".
A venit odata un frantuz la noi, cu niste masini, iar una nu functiona tocmai cum trebuie. Dar romānul zice: merge si asa! Trebuie sa scapam

de acest "mege si asa"; ca "merge si asa" īnseamna ca merge oricum. Nu oricum, nu oriunde, nu oricīnd si nu orice.
La puscarie am demonstrat vreme de doua ore ca istoria romānilor dezgolita de crucile de pe scuturile voievozilor e egala cu zero. Ca doar

voievozii nu s-au batut pentru ridicarea nivelului de trai! Istoria se face cu Biserica.
Prima conditie a unui romān este sa creada este sa creada ca poporul romān este asa cum sīnt pomii, cum sīnt animalele, cum e regnul vegetal

sau animal... Ce face poporul romān e mai putin important decīt faptul ca el este pe lume.
Poporul romān nu e cu nimic inferior poporului german sau francez. Ca n-avem un Goethe, dar avem un Eminescu. Din punct de vedere politic,

vifornita din spatiul īn care s-a desfasurat istoric poporul romān ne arata ca sīntem unul din marile popoare ale Europei. Care cronicar

spune, Costin parca - n-am fost noi "īn calea rautatilor"? A reusit vreo invazie sa-ai impuna stilul si credintele aici?
Īn Consiliul de Ministri am vrut sa lamurim problema aceasta, cum sa se limiteze cresterea populatiei, iar eu am fost de parere ca romānii

trebuie sa se īnmulteasca ca sardelele, sa creeze o superindustrie ultramoderna, sa se īnarmeze pīna īn dinti si sa se duca īn vizita

razboinica la popoarele vecine, culcīndu-le la pamīnt. Si asta am gīndit-o īn Romānia! Īmi spunea un ministru: Sīnteti cinic, domnule

director. I-am raspuns: Nu. Sīnt excesiv de patriot, domnule ministru. Eu gīndeam ca nationalist, bineīnteles. N-am avut īncotro. Sīnt un

imperialist...

Eu am facut un haz ca secretar al Comisiei economice, spunīndu-le: Domnilor, eu as vrea sa creasca populatia Romāniei, pīna-ntr-acolo īncīt

la Athénée Palace sa poata sa manīnce toti mamaliga cu fasole!

Eu aveam niste planuri pentru poporul romān: cucerirea Bulgariei si a Ucrainei, īntr-o faza istorica, si mai tīrziu vom mai vedea... Dar nu

poti cuceri cu minciuni democratice si cu un popor din care cinci milioane manīnca doar de trei ori pe saptamīna...

Cum vad participarea romānilor de acum la mīntuirea lor? - Simplu. Ducīndu-se la biserica. Si folosind stiinta ca peria de dinti. Tot ce

spune stiinta sa nu-i lase cu gura cascata si tot ce spune un popa de la Cucuietii din Deal sa considere adevar ritualic.

La romāni prostia e o infractiune, caci vorba-ceea:"Poti umbla doua ore īn galop prin Bucuresti si sa nu dai de un prost".
Īntotdeauna cīnd gīndesc īn spiritul poporului romān, ma mut cu arme si bagaje cu speranta īn viitor. Un grec, mi se pare, a spus nu stiu

daca la Atena sau aici, Īn Bucuresti: Noi nu mai sīntem, dar voi, romānii, veti fi.

Grecii, cīnd īsi citesc istoria gīndiriidin spatiul lor, at trebui, vorba lui Cioran, sa se sinucida. Capata sentimentul inutilitatii si al

decadentei. Adica nu mai poarta numele de greci decīt īn mod geografic. Atīt! Ceea ce nu e cazul cu noi.
Am facut o marturisire īntr-o curte cu sase sute de insi, īn īnchisoarea de la Aiud. Fratilor, am zis, daca murim toti aici, īn haine vargate

si īn lanturi, nu noi facem cinste poporului romān ca murim pentru el, ci el ne face onoarea sa murim pentru el!

Un tīmpit mai mare ca mine nu exista. Sa faci 13 ani de temnita pentru un popor de idioti! De asta numai eu am fost īn stare...

Īn principiu, am certitudinea invincibilitatii poporului romān; si ca asa cum a iesit din impas cu Ceausescu, va iesi din orice impas. Asa

cum facut Unirea Principatelor, īmpotriva a trei mari puteri, otomana, austriaca si rusa si a facut unitatea īnaintea unitatii Italiei... E

atīt de viguros neamul asta al nostru, ca nu ma īndoiesc ca virtutile īl scot din impas. Asta e certitudinea mea. Istoria lui īmi da

argumente īn sprijinul credintei mele ca poporul romān nu poate fi īnfrīnt.

Dumezeu e romān sau daca nu sīnt īmpotriva lui! Īn lumea valorilor prietenia este cīteodata o rpimejdie: ea falsifica ierarhia valorilor. Nu

prin sentimentul amicitiei se defineste o valoare, ci prin rangul uman la care-ti ridici comunitatea din care faci parte.
Mi-ar fi placut sa fiu profesor. Profesorul este fabricant de oameni. Profesorul seamana cu un tīmplar ca ia un lemn murdar din noroi, īl

spala si face mobila de lux.

Progresul tehnic nu e un adevar, ci o comoditate. Progresul e un util variabil. Ar fi fost util si pentru greci avionul, sa nu se duca

dintr-o cetate īntr-alta calare pe magar.

Nu e de conceput libertatea fa ra proprietate. Orice om trebuie sa fie considerat proprietar individual ipotetic, chiar daca nu poseda nimic.
Pot sa fie ciuperci partidele, dar sa binevoiasca sa respecte doi termeni: taranul stapīn la sat si īntreprinzatorul stapīn īn comuna urbana.

Dupa aia putem urla ca la terasa.

De cele mai multe ori prostii sīnt atei, intelectualisti pīna peste poate, comunitaristi si foarte toleranti, īn sensul unui dezmat al

libertatii. Au o mare rezerva fata de cei care vorbesc īn termenii credintei si ai natiunii.
Prostii reprezinta ideea de repetitie goala: o iau īn totdeauna de la īnceput. Sīnt invariabili ca orice lucru neīnzestrat.
Protestantismul est o religie coborīta la rangul de morala pentru gradinita de copii.
Pudoarea crestina e atīt de pura, īncīt carnea eroticului crestin, capata pecetea spiritului, ceea ce pīna la crestini n-a realizat nimeni.
e este ratiunea de stat? Este exercitiul nelimitat al puteri, aparent legitim care īmbraca masca interesului public si care se exercita

dincolo de bine si de rau, adica dincolo de ordinea religioasa, morala si de drept. Cīnd e vorba de stari exceptionale, ca razboiul,

insurectia, calamitatile naturale, ea īl transforma temporar pe cetatean - subiect purtator de drepturi - īn obiect al puterii politice.

Ratiunea de stat nu trebuie confundata cu tirania, stare abuziva, cu durata
Text postat de
Date despre autor
Data nasterii:
Locul nasterii:
Cum singur spune, Žužea s-a revćrsat īn alžii. Cīnd apele spiritului sću s-au retras, ele au lćsat īn urmć, cristaline, ŗlefuite de patimć, suferinžć ŗi inteligenžć, cīteva sute de "vorbe memorabile". Funcžia acestor pagini este simplć: īnželese īn dozajul lor corect, uneori cu doza necesarć de umor, alteori rćmīnīnd de-a dreptul contestabile, ele pot sć apere de amćgitori, de proŗti ŗi uneori de excesul care stć la pīndć īn fiecare dintre noi. Dar mai presus de orice ele sugereazć un lucru nespus de simplu ŗi de greu de obžinut: cć a fi liber īnseamnć a gīndi totul cu mintea, ta. Pentru cć īn acest caz chiar ŗi eroarea, aparžinīndu-ži, este mai lesne suportabilć. Cu atīt mai mult īn acest secol, īn care lucrul cel mai teribil care ni s-a putut īntīmpla a fost acela de a fi greŗit (sau de a fi devenit victime), participīnd la erorile altora.
GABRIEL LIICEANU
 
             
Nu puteti adauga comentarii acestui text pentru ca nu sunteti logat

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23782
Comentarii: 120440
Useri: 1414
 
 
  ADMINISTRARE