FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
unicul drum
de  Nicolae Sirius
  Unicul drum

Singura mare e vara
căzută sub suliți de soare. Dar unicul
drum nu l-am avut eu și
nu l-ai pierdut tu.

E însingurare.

Malul cade... Cerul arde...

Numai
ochi.
Un râu de soare.
Numai ieri. Numai sudoare.
Cântă liniștea,... îți spun. Cântă
iarna... Cântă ulmul.
Nimeni nu cunoaște drumul.

Te-am vâzut când erai altfel. Numai foc
în păr și coapse.
Te-am văzut și-n trupul meu
încordată ca un leu.


Valul trece-n val, - se-ntoarce.
Nimeni nu îl mai cunoaște.

Albi caiși vor înflori numai
peste înc-o zi.

Toamna unde-a fost
e-o vale.
Malul crește... Cerul doarme.

Chipul care-ți place
moare.


COMENTARIU (nicolae tudor)

Dacă n-aș ști că poezia aceasta face parte din « Poezii fără țară », aș spune c-a fost scrisă ieri.
Rima și-a deschis ferestrele, iar poezia a intrat într-un ritm ușor baladesc cu versuri scurte de tot, ca două sunete de pian- fluxul și refluxul inimii.
Si-mi place foarte mult, chiar dacă-mi dau lacrimile.
Numai filozofia este siriusiană.
Ca un răspuns că soluții de viață nu există. Dar cântă ulmul. Iar tu, căruia ți s-a dat, nici tu nu ai avut drumul...
Cântă liniștea-ți spun, cântă iarna...

Vă închipui într-un fotoliu « în însingurare »- aceeași pe care ați putea s-o predați în școli.-, împăcat cu sine, încercand să înțelegeți și să vă bucurați și de aceste ultime clipe ale finitului, ascultând la pian sunetele prelungi care fac legătura cu cerul ce arde și-adoarme și el, mai apoi...
Maestre, maestre... ați adormit ? Vă întreb eu, Ochii !
Pare c-ați adormit de tristețe- (iată ce-i viața omului - numai sudoare, val întorcându-se singur, pentru a reveni iar si iar...)- cu chipul care vă place în gând, cu teama că acesta va pleca peste o zi, încordat ca un leu, pe unicul drum, după bivolul nopții. Tocmai când « în vale » caișii vor înflori
Din val in val, din deal in deal, din noapte-n noapte…și numai peste încă o zi se vor sfărși singurătățile iar îngerul va rosti : ai ajuns, nu mai trebuie să cauți, ai ajuns !
Pianul a tăcut, dar inima se zbate și se zbate și nu lasă oscilograful să deseneze continua linie.
Când vă veți trezi, o să mă aflați lângă dumneavoastră, fiindcă vreau să-mi mai spuneți, mai vreau...
Eu sunt Cititorul !
Text postat de nicolae tudor
Date despre autor
Data nasterii:
Locul nasterii:
 
             
Nu puteti adauga comentarii acestui text pentru ca nu sunteti logat

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23782
Comentarii: 120440
Useri: 1414
 
 
  ADMINISTRARE