|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Criticilor mei |
|
|
de
Eminescu Mihai |
|
|
|
Multe flori sunt, dar puține
Rod în lume o să poarte,
Toate bat la poarta vieții,
Dar se scutur multe moarte.
E ușor a scrie versuri
Cînd nimic nu ai a spune,
Înșirînd cuvinte goale
Ce din coadă au să sune.
Dar cînd inima-ți frămîntă
Doruri vii și patimi multe,
Și-a lor glasuri a ta minte
Stă pe toate să le-asculte,
Ca și flori la poarta vieții
Bat la porțile gîndirii,
Toate cer intrarea-n lume,
Cer veșmintele vorbirii.
Pentr-u a tale proprii patimi,
Pentru propria-ți viață,
Unde ai judecătorii,
Nendura-ii ochi de gheață?
Ah! atuncea ți se pare
Că pe cap îți cade cerul:
Unde vei găsi cuvîntul
Ce exprimă adevărul?
Critici voi, ci flori deșerte.
Care roade n-ați adus
E ușor a scrie versuri
Cînd nimic nu ai de spus.
|
|
|
|
|
|
Date
despre autor |
|
|
Data nasterii:
14 ianuarie 1850 |
|
|
Locul nasterii:
Romania |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text pentru ca nu sunteti logat |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23973 |
|
|
Comentarii:
120095 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|